DISPUTA PENTRU ȘEFIA ARMATEI / Iată de ce a fost suspendat decretul de prelungire a mandatului șefului MAPN

Curtea de Apel București a publicat joi motivele pentru care judecătorul Vasile Bîcu a admis, pe 31 ianuarie, o cerere depusă de Ministerul Apărării Naționale (MApN) și a suspendat decretul semnat de președintele Klaus Iohannis de prelungire a mandatul șefului Armatei.

"Curtea apreciază că există o îndoială serioasă asupra legalității decretului nr. 1331/2018, deoarece nu au fost respectate condițiile prevăzute de art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006", spune judecătorul Vasile Bîcu.

Art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006 prevede: "Șeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de Președintele României, la propunerea ministrului Apărării Naționale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcția de șef al Statului Major al Apărării poate fi numit locțiitorul acestuia sau unul dintre șefii categoriilor de forțe ale armatei".

Vasile Bîcu susține că decretul semnat de Iohannis nu a avut la bază propunerea ministrului Apărării Naționale, Gabriel Leș, și nici avizul premierului Viorica Dăncilă.

Judecătorul recunoaște că în art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006 nu se menționează expres faptul că la prelungirea mandatului șefului Armatei este necesară propunerea ministrului Apărării și avizul prim-ministrului, însă magistratul susține că procedura de prelungire în funcție este similară cu procedura de numire în funcție.

În opinia magistratului, în acest caz se aplică principiul simetriei actelor juridice, potrivit căruia condițiile de validitate cerute de lege se aplică nu numai la momentul emiterii (încheierii) actului juridic, ci și la momentul prelungirii efectelor sale juridice.

"Interpretarea gramaticală și teleologică a art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006. Legiuitorul nu a mai menționat expres, din nou, condițiile propunerii ministrului Apărării Naționale și avizul prim-ministrului și pentru prelungirea mandatului, deoarece în cuprinsul aceluiași alineat a făcut-o în privința numirii. Repetarea acelorași condiții în cuprinsul aceleiași fraze ar fi afectat acuratețea exprimării legiuitorului. Dacă legiuitorul ar fi dorit să nu impună cele două condiții menționate în cazul prelungirii mandatului, ar fi prevăzut posibilitatea prelungirii mandatului într-un paragraf ulterior, cu menționarea expresă a faptului că nu se mai cer îndeplinirea condițiilor propunerii ministrului Apărării Naționale și avizul prim-ministrului. Dar, în situația în care a reglementat atât numirea șefului de Stat Major al Apărării pe o perioadă de 4 ani, cât și prelungirea mandatului cu până la un an, legiuitorul a dorit să se aplice ambelor instituții (numirea și prelungirea mandatului) aceleași condiții. Nu a mai prevăzut expres aceste condiții și în cazul prelungirii mandatului, deoarece acestea sunt subînțelese din reglementarea lor prin același alineat (chiar aceeași frază)", se arată în motivare.

Magistratul apreciază că prelungirea nelegală a mandatului generalului Nicolae Ciucă "creează o perturbare previzibilă gravă a funcționării Armatei".

"Curtea apreciază că încălcarea legii cu ocazia prelungirii mandatului șefului de Stat Major al Apărării creează o perturbare previzibilă gravă a funcționării Armatei, în condițiile în care, pe de o parte, șeful de Stat Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, iar, pe de altă parte, mandatul de șef de Stat Major al Apărării este deținut în mod nelegal de o persoană, care va exercita nelegal atribuțiile legale recunoscute acestei funcții, luând cunoștință, printre altele, de informații clasificate 'secret de stat' sau secret de 'serviciu'. Este neîntemeiată afirmația pârâtei că Armata rămâne fără conducere, în condițiile în care (...) exercită conducerea până la numirea altui șef de Stat Major al Apărării. Din aceste motive, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite în parte cererea de suspendare și va dispune suspendarea executării decretului nr. 1331/2018 până la pronunțarea instanței de fond", se arată în decizia instanței.

Pe 28 decembrie 2018, președintele Klaus Iohannis a anunțat că a semnat decretul prin care îi prelungește mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leș, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la șefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administrația Prezidențială prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leș, susținea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă "s-a făcut ilegal", adăugând că "instanța este cea care va stabili" care este situația de drept.