Meșterii și artiștii dobrogeni îi încântă pe vizitatorii Pavilionului Expozițional

Tradițiile dobrogene au luat în stăpânire Pavilionul Expozițional Constanța. Din arcușurile viorilor se revarsă armoniile cântecului popular. O mulțime de meșteri și producători și-au întins, pe tarabe, minunățiile ieșite din mâinile lor și îi invită pe vizitatori să admire, să guste, să cumpere. Ochiul, inima și mintea sunt pline de încântare, căci uriașul salon al complexului expozițional seamănă mai degrabă cu grădina Edenului.

Stimați cititori, suntem la sărbătoarea "Zilele Dobrogei". Evenimentul este dedicat împlinirii a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria mamă.

Organizatorii sunt Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanta, în parteneriat cu Consiliul Județean Constanța și Primăria Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Tulcea și al Asociației de Management al Destinației Turistice Delta-Dunării. 

Iată au venit oficialitățile: Claudiu Iorga Palaz – vicepreședintele Consiliului Județean Constanța, Dumitru Jeacă – prefectul județului Constanța, Dumitru Mergeani – vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea, Decebal Făgădău – primarul municipiului Constanța, Dănuț Jugănaru – directorul general al CCINA, câțiva primari de comune și parlamentari. 

Se rostesc cuvinte frumoase, pline de simțire, despre Dobrogea, bogățiile și tradițiile ei, despre oamenii săi, despre buna conviețuire dintre numeroasele neamuri de pe aceste meleaguri. Dar cel mai frumos dintre toți a grăit primarul Făgădău, care are meșteșugul vorbelor spuse din suflet.

Dar să-i lăsăm pe oficialii noștri să-și demonstreze talentul oratoric, iar noi să dăm o raită prin sublima expoziție.

Iată, pe o plită lungă și încăpătoare se frig, la foc domol, legume, păstrămioare, cârnați și frigărui, iar bucățile de ceafă de porc și de piept de pui se rumenesc atât cât să se topească în gură. Doamne, puțini sunt cei ce pot rezista tentației de a gusta din alesele bucate! 

Preparatele sunt opera bucătarilor Asociației "Frăția ceaunelor", o organizație înființată în anul 2016, la Alba Iulia, care și-a propus să promoveze produsele din gastronomia românească. Din ea fac parte 40 de bucătari, care s-au jurat să pregătească bucatele numai după metodele tradiționale, la foc de lemne și cărbune, folosind ca ingrediente doar sarea și piperul. Inițiatorii asociației sunt Ștefania și Liviu Boznea. Alături de colegii lor, participă la toate festivalurile și evenimentele organizate în țară. 

Ceva mai la vale, e raiul apicultorilor. Iată-l pe Vasile Gavrilă, din Cumpăna. Are 67 de ani și practică albinăritul de pe când era copil. Se trage dintr-un neam de apicultori. Împreună cu fiul său, căruia i-a transmis pasiunea pentru această ocupație, deține 400 de stupi. Din primăvară până în toamnă, străbat amândoi țara, în lung și-n lat, împreună cu stupii lor, în căutarea florilor și nectarului. Deși activitatea asta nu e prea bănoasă, nu se îndură să se lase de ea. Prețul mierii de pe piața românească e destul de mic. Noroc cu subvenția de la stat și cu fondurile europene.

Liviu Bafane, un mai tânăr apicultor (42 ani) din Cobadin, practică albinăritul împreună cu mama sa. A învățat meseria din familie, pe când avea 14 ani. Astăzi, este proprietarul a 102 stupi și realizează o producție bunică. În 2018 a obținut 2,5 tone de miere de albine, de cea mai bună calitate, pe care tot el o vinde prin târguri, prin piețe. 

Dintr-un stand, îmi face cu ochiul o colecție de podoabe în culori vii. Sunt coronițe parcă desprinse din poveștile rusești, cu câneji și țarine, bluze, ștergare, brâie pe care lipovenii le poartă la biserică. 

Au ieșit din mâinile pricepute ale Valentinei Köker, o femeie frumoasă și plină de viață din Jurilovca, care s-a înhămat la nobila misiune de a promova tradițiile rușilor - lipoveni. Rămân uimit când îmi destăinuie că s-a apucat de acest meșteșug doar de trei ani. Dar ce vorbă dulce are, meșterița, câte povești rusești și lipovenești știe! Ai sta o viață, alături de ea și de o cană de vin, să îi asculți basmele cu prinți și prințese de la Răsărit. 

Ceva mai la deal, artizanul Aniela Acsente și-a împodobit standul cu "suveniruri ucrainene": mărgele, brățări, coronițe, rochițe, bluzițe, ii, costumașe pentru copii, brodate și înflorate cu motive populare, ștergare cu mesaje, precum și sporul casei (șiraguri de mici obiecte confecționate din lut, care se agață în pridvorul casei, să-i aducă spor și să o apere de rele). Aniela și soțul ei s-au apucat de numai un an de acest meșteșug și, o spun cu mâna pe inimă, sunt tare pricepuți!

Alături se află un stand cu împletituri din papură. Sunt expuse coșuri, poșete și pălării delicate, superbe, pe care orice frumoasă le-ar purta, cu mândrie, la plajă sau promenadă. 

Minunățiile astea au ieșit din mâinile pricepute a două femei: Paulina Horalașca și Lili Damian. Înainte de 1990, cele două au practicat această meserie în cadrul Cooperativei "Delta", din Tulcea. Pe atunci, împletiturile se făceau pe bază de comenzi de stat. Astăzi, cele două doamne împletesc doar din pasiune sau când vreun iubitor de frumos le mai face vreo comandă.

Dar iată-ne ajunși la standul celebrei "Dobrogea Grup". E plin de minuni ale panificației: pâini rumene pantagruelice, plăcinte, împletite, cozonaci, chifle și minunata "Eugenia". Nu rezist tentației și dau gata o porție de plăcintă. Gustați și dumneavoastră! Nu-i așa că e un deliciu?

Între timp, discursurile s-au încheiat și a început spectacolul artistic. Să ne bucurăm de muzică, de cântec și de dans! La mulți ani, Dobrogea, la mulți ani, dobrogeni!

Stimați cititori, evenimentul "Zilele Dobrogei" este găzduit de Pavilionul Expozițional Constanța, în perioada 

14 – 17 noiembrie 2018, expoziția putând fi vizitată zilnic între orele 10 și 19.