"Fiind marinar și ambasador maritim IMO, îmi doresc o flotă maritimă comercială sub pavilion românesc!"

3164

Articole de la același autor

- Interviu cu Ovidiu Cupșa, directorul general al CERONAV -

- Domnule Ovidiu Cupșa, au trecut 20 de ani de când România nu mai are flotă maritimă comercială. Marinarii din generațiile mai vechi încă speră că va fi reînființată. Țări fără ieșire la mare - Republica Moldova, Elveția și altele - au flote. De ce România, o țară maritimă, cu un personal navigant numeros, cu un învățământ marinăresc dezvoltat și performant, cu porturi maritime moderne să nu aibă o flotă comercială maritimă? Liga Navală Română și Sindicatul Liber al Navigatorilor încearcă să pună presiune pe guvernanți pe această temă. Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV se implică sub o formă sau alta în această direcție?

- Din capul locului, vreau să precizez că CERONAV nu are atribuțiuni legate de flotă. Rolul său este acela de organism de certificare a pregătirii personalului navigant. Dar, ca om implicat timp de 30 de ani în sistemul naval, îmi doresc reînființarea flotei maritime comerciale sub pavilion românesc. Din fericire, țara noastră are două din cele trei componente care fac parte din sistemul naval. Avem deschidere la Marea Neagră și o infrastructură portuară strategică, dezvoltată, cu legătură fluvială spre centrul Europei. Avem și resursa umană, un personal navigant bine pregătit și inteligent, în jur de 30.000 de ofițeri și nebrevetați. Avem o tradiție marinărească, un sistem de învățământ marinăresc performant - mă refer la cele două universități și la CERONAV. Iată, în ultimii 20 de ani, am reușit să ne dublăm numărul de ofițeri, ajungând, în 2016, pe locul 9-10 în topul mondial, conform statisticilor UNCTAD (n.r. - organismul interguvernamental al Națiunilor Unite pentru comerț și dezvoltare). Bun, avem infrastructura, avem personal navigant, dar ne-ar trebui și nave.

Competiție la nivel global

- Ce ar trebui să facă statul român pentru a avea din nou o flotă?

- Este cert că statul român nu se mai poate implica în construcția și administrarea unei flote. În schimb, poate asigura cadrul necesar pentru a atrage companii de navigație și nave sub pavilion românesc. Industria shipping-ului are un specific pe care nu-l au afacerile de la uscat. Este singura piață din lume globalizată. Spre deosebire alte domenii de activitate, care sunt reglementate de legi locale, naționale sau regionale, shipping-ul este guvernat de legi internaționale, mondiale. Competiția este la nivel global. Singurele avantaje concurențiale pe care le pot oferi statele pentru a avea flote sub pavilionul lor sunt deschiderea la mare și regimul fiscal. Armatorii își înregistrează companiile în zonele fiscale "prietenoase", cum sunt pavilioanele de complezență Bahamas, Liberia, Panama și altele. Vreau să mai subliniez un aspect: istoria ne demonstrează că n-a existat și nu există economie puternică în lumea asta care să nu aibă o flotă națională. Toate marile puteri au și o flotă puternică. De ce n-ar fi și România puternică? Revenind la întrebarea dumneavoastră, singura cale pentru dezvoltarea unei flote sub pavilion românesc este asigurarea regimului fiscal necesar.

- Aveți dreptate! Iar cea mai bună dovadă este faptul că, în august 1998, Guvernul Radu Vasile a aprobat OG nr. 116 prin care se instituia regimul special pentru activitatea de transport maritim internațional. În schimbul unor facilități, companiile de navigație plăteau o taxă anuală, calculată în funcție de tonajul net și de vechimea navei. Exact când actul normativ începuse să dea roade, Guvernul tehnocrat Mugur Isărescu a desființat, cu celebrele HG-uri 205 și 207 din decembrie 1999, facilitățile oferite de OG 116/1998, și proiectul a murit.

- A mai fost o încercare, în anul 2013, prin care urma să se înființeze registrul maritim internațional al României, pentru a atrage companii și nave străine. Din păcate s-a plecat greșit, funcțiile de control și reglementare, care sunt atributul statului, fiind date pe mâinile unei firme străine private. Dar aceste eșecuri nu ne opresc pe cei ce lucrăm în shipping să ne dorim, în continuare, o flotă sub pavilion românesc. Trebuie să știți că există o preocupare în această direcție, atât la nivelul instituțiilor din acest sector, cât și la nivelul Ministerului Transporturilor. Am purtat discuții informale la Autoritatea Navală și la minister pentru organizarea unui pavilion maritim, prin asigurarea unui regim fiscal atractiv. În acest scop, am întreprins un demers la Consiliul Concurenței, solicitând un punct de vedere referitor la introducerea taxei de tonaj și a facilităților fiscale la companiile de shipping care s-ar înregistra în România, fie că sunt armatori români, plecați la alte pavilioane, sau companii străine. Instituția de concurență mi-a răspuns că putem să introducem acest regim fiscal cu condiția de a notifica Comisia Europeană în acest sens. În prezent, circa două treimi din țările Uniunii Europene au acest tip de regim fiscal în shipping. Următorul demers a fost să port discuții, la început informale și apoi formale, la Ministerul Transporturilor și cu cei ce răspund de dezvoltarea sectorului naval. Împreună cu domnul ministru secretar de stat Ionel Minea și domnul Bărbulescu, consilierul său pe probleme navale, suntem implicați într-un demers prin care să obținem, de la Ministerul Finanțelor Publice, instituirea regimului fiscal pentru pavilionul românesc.

Ce beneficii ar avea România

- Nu credeți că ar fi necesară o dezbatere mai aprofundată pe această temă, între reprezentanții ministerelor transporturilor și finanțelor, ai ANR și comunității din shipping?

- Orice dezbatere este binevenită, dar cred că cel mai bun cadru pentru a discuta această problemă îl reprezintă Colegiul Naval Român, din care fac parte instituțiile ce răspund de politica navală, administrațiile portuare și operatorii privați din portul Constanța și de la fluviu.

- Ce beneficii va avea România de pe urma unei flote maritime comerciale?

- În primul rând, la bugetele statului vor intra veniturile obținute din taxa pe tonaj plătită de companii și din contribuțiile sociale ale navigatorilor. În al doilea rând, se vor asigura locuri de muncă pentru navigatorii și cadeții români. Nu în ultimul rând, vor avea de câștigat porturile și șantierele navale românești. 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Miercuri, 11 Iulie 2018
Stire din Economie : Școală de vară la CERONAV
Luni, 18 Iunie 2018
Stire din Economie : Eveniment important la CERONAV
Pagina a fost generata in 0.4528 secunde