Economia europeană crește modest. România trebuie să profite!

Veste bună pentru europeni, veste bună pentru români! Economia comunitară este de șapte ani în creștere, iar previziunile Comisiei Europene arată că tendința va continua în 2020 și 2021. 

Iată, rata de ocupare a forței de muncă se află la un nivel record, iar cea a șomajului, la cel mai mic nivel de la începutul secolului încoace. Deși se preconizează că ritmul creării nete de locuri de muncă va încetini, rata șomajului în zona euro va scădea, conform previziunilor, de la 7,6% în acest an până la 7,4% în 2020, și la 7,3% în 2021. În cazul UE, se estimează că rata șomajului va scădea, ajungând la 6,3% anul acesta, și se va stabiliza la un nivel de 6,2% în 2020 și 2021. 

În schimb, mediul extern este mult mai puțin favorabil, în prezent, incertitudinea atingând cote ridicate, se arată în raportul Comisiei Europene. Această perioadă este marcată de gravul conflict comercial dintre Statele Unite și China, de crizele geopolitice crescânde și de tensiunile generate de Brexit. La toate acestea se adaugă incertitudinile din industria prelucrătoare, aflată în fața unor mari schimbări structurale. Ca urmare, creșterea economiei europene va fi mai modestă și dublată de o inflație foarte redusă. Se estimează că produsul intern brut al zonei euro va crește cu 1,1% în 2019 și cu 1,2% în 2020 și 2021. La nivelul UE, este de așteptat ca PIB-ul să crească cu 1,4% în 2019, 2020 și 2021. 

Aplicați politici bugetare prudente!

Pornind de la aceste previziuni, Valdis Dombrovskis, comisarul responsabil pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, le-a cerut insistent țărilor UE cu niveluri ridicate ale datoriei publice să aplice politici bugetare prudente și să își reducă datoria. 

Având în vedere contextul mondial, creșterea economică din Europa va depinde mai mult de sectoarele orientate către piața internă. Acestea, la rândul lor, se vor baza pe o creștere a salariilor benefică pieței forței de muncă, pe condiții de finanțare favorabile și, în unele state membre, pe măsuri bugetare de sprijin, se arată în raport. 

Ritmul inflației în zona euro a încetinit în acest an datorită scăderii prețurilor la energie și politicii firmelor care, în marea lor majoritate, au ales să acopere costurile salariilor majorate din marjele lor de profit, în loc să transfere aceste costuri clienților. Se estimează că presiunile inflaționiste vor rămâne la un nivel scăzut în următorii doi ani. Conform previziunilor, inflația în zona euro va fi de 1,2% anul acesta și în anul următor, crescând până la 1,3% în 2021. În UE, se preconizează că inflația va ajunge la 1,5% în anul în curs și în cel ce va urma, respectiv la 1,7% în 2021. 

Scade datoria publică europeană 

Estimările arată că nivelul datoriei publice a comunității europene va scădea pentru al cincilea an consecutiv, iar deficitele bugetare vor crește ușor. Conform previziunilor, finanțele publice europene vor profita în continuare de ratele foarte mici ale dobânzilor plătibile pentru datoria restantă. În pofida creșterii mai modeste a PIB-ului, se preconizează că, în zona euro, ponderea agregată a datoriei în PIB va continua să scadă pentru cel de-al cincilea an consecutiv, până la 86,4% anul acesta, 85,1% în 2020 și 84,1% în 2021. Același lucru este valabil și pentru UE, unde se estimează că ponderea datoriei în PIB va scădea până la 80,6% anul acesta, la 79,4% în 2020 și la 78,4% în 2021. 

În schimb, se preconizează că soldurile bugetelor publice vor scădea ușor din cauza impactului creșterii mai reduse și a unei relative relaxări a politicilor bugetare discreționare din unele state membre. Se estimează că deficitul cumulat al zonei euro va crește de la cel mai mic nivel înregistrat vreodată, de 0,5% din PIB în 2018, la 0,8% anul acesta, apoi la 0,9% în 2020 și 1,0% în 2021, în ipoteza menținerii politicilor actuale. 

Guvernare contra-cronometru 

Contextul european este favorabil economiei românești, ale cărei exporturi depind în proporție de peste 75% de piața comunitară. Amenințările vin doar din interiorul ei, din dezechilibrele sale structurale, din starea dezastruoasă a infrastructurii și din gradul redus de utilizare a resurselor de forță de muncă existente, din gradul redus al colectării veniturilor la bugetele statului și din volumul uriaș de cheltuieli bugetare inutile, din creșterea datoriei publice, a birocrației și a instabilității legislative. 

Având un mandat foarte scurt, Guvernul Orban e obligat să acționeze contra-cronometru, să găsească soluții pentru a stopa adâncirea crizei fiscal-bugetare și pentru însănătoșirea mediului de afaceri. A început cu reducerea aparatului administrativ central și deparazitarea ministerelor de clientela politică. Va continua cu măsurile de curățenie în agențiile și instituțiile statului, în regiile și companiile cu capital de stat, cu abrogarea măsurilor anti-economice din OUG 114 din decembrie 2018, cu restructurarea Fiscului.