Stirile zilei de Marţi, 19 Iunie 2018 - Cuget Liber Online


Mai multe ştiri online:
Pe fondul tendințelor economice negative

Condițiile de creditare a românilor vor fi înăsprite

Ştire online publicată Miercuri, 13 Iunie 2018. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
■ Băncile vor da banii „cu pipeta“, pentru a evita o nouă criză a creditelor neperformante


Declinul execuției bugetare s-a accelerat sub Guvernul Dăncilă. Creșterea deficitului este amețitoare: de la minus 5,5 miliarde lei în februarie 2018 s-a ajuns la minus 6,05 miliarde lei în luna aprilie.


Pe de altă parte, sub presiunea politicilor fiscale și sociale, prețurile de consum au luat-o razna. Supra-accizarea carburanților, majorarea salariului minim pe economie, a salariilor unor categorii de bugetari, a pensiilor și așa-zisa revoluție fiscală au dus la scumpirea produselor și serviciilor. Inflația anuală a urcat constant: în ianuarie 2018 - 4,3%, în februarie - 4,7%, în martie - 5,0%, în aprilie - 5,2%, iar în mai - 5,4%. România a ajuns să aibă cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, cu mult peste media acesteia, de 1,9%.


În același timp, creșterea economică de care guvernanții sunt atât de mândri, dar care se bazează pe hipertrofierea consumului și dominanța importurilor, a început să dea semne vizibile de slăbiciune. 


De la o creștere anualizată de 8,4% în trimestrul III din 2017, s-a coborât la 6,6% în trimestrul IV și la 4,2% în primul trimestru din 2018.


Ce să mai spunem de faptul că piața forței de muncă este tensionată de lipsa acută de lucrători calificați și necalificați.


Toate acestea sunt semnale puternice că economia națională se îndreaptă într-o direcție greșită, ce nu poate duce decât la tensiuni, criză și necazuri.


Piața financiar-bancară nu putea să nu reacționeze la involuțiile din economie. Pentru a frâna procesele inflaționiste, Banca Națională a României s-a văzut obligată să înăsprească politica de dobândă monetară, reducând, astfel, lichiditatea din economie. Din decembrie 2017 până în mai 2018, rata dobânzii de politică monetară a crescut de la 1,75% la 2,50%, facilitatea de creditare, de la 2,75% la 3,50%, iar facilitatea de depozit, de la 0,75% la 1,50%.


Pe acest fond, indicele ROBOR (care este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piața interbancară și care este stabilită de către Banca Națională a României) a crescut, între 20 decembrie 2017 și 11 iunie 2018, de la 1% la 2,80%. Ca urmare, creditele acordate populației și agenților economici s-au scumpit.


Încetinirea creșterii economice, amplificarea proceselor inflaționiste și scumpirea împrumuturilor sunt factori ce contribuie la creșterea riscului de insolvabilitate financiară. Sistemul bancar românesc este pățit. A trecut printr-o experiență dureroasă, în timpul crizei economice - financiare din 2009 - 2013, de pe urma căreia suferă și în prezent. În iunie 2012, volumul creditelor restante în totalul creditării era de 10,95%. La sfârșitul lui aprilie 2018, sistemul bancar românesc raporta credite restante de 9,441,9 milioane echivalent lei, reprezentând 3,91% din totalul creditelor aflate în derulare. Totuși, nivelul creditelor restante este de peste trei ori mai mare decât cel din august 2008, care era de numai 1,04%.


În ianuarie 2018, guvernatorul Mugur Isărescu a anunțat că BNR ar putea introduce restricții la creditarea populației, la recomandarea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială. Intenția demonstra faptul că BNR se aștepta la deteriorarea situației economice și la scăderea solvabilității persoanelor fizice care se împrumută la bănci.


Între timp, tendințele negative din economie s-au accentuat și necesitatea unei intervenții pe piața creditării a devenit și mai presantă.


La începutul acestei săptămâni, o delegație a bancherilor a discutat, la sediul BNR, proiectul unei legi care va limita gradul de îndatorare al solicitanților de împrumuturi bancare. Trebuie precizat că băncile calculează gradul de îndatorare al clientului, în funcție de care stabilesc mărimea creditului acordat, pornind de la veniturile acestuia. Scăzând din venituri cheltuielile clientului, se determină venitul net. La acesta se aplică o cotă care, la unele bănci ajunge până la 75% și care se numește grad de îndatorare. Deci rata lunară și dobânda aferentă pe care trebuie să le achite clientul nu pot depăși, împreună, 75% din venitul net lunar. 


Într-un recent raport elaborat de experții Fondului Monetar Internațional se spune că avansul creditelor neperformante și practicile de creditare ale instituțiilor financiare nebancare sunt principalele vulnerabilități cu care se confruntă sectorul financiar românesc. Autorii recomandă măsuri rapide pentru a răspunde acestor riscuri și a consolida stabilitatea financiară, fiind pe aceeași linie cu BNR.


Dacă proiectul de lege propus de Banca Națională va fi adoptat în această lună, începând cu data de 1 iulie, gradul de îndatorare ar putea fi de maximum 50%, la creditele imobiliare în lei, și de 25%, la cele de consum. Cu alte cuvinte, populația se va putea împrumuta, dar sumele acordate vor fi mai mici, astfel încât să crească probabilitatea de a fi returnate la timp. 


Noile limite vor duce la diminuarea drastică a volumului creditării și vor afecta creșterea economică, în schimb vor proteja sistemul bancar de o nouă criză a creditelor neperformante.


Distribuie :
loading...

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Inchide
Pagina a fost generata in 0.6418 secunde