"Pietre de moară" în ghiozdanele elevilor! "Multe caiete și cărți sunt inutile!"

Caietul de clasă, caietul de curat, manualul și caietul de lucru de limba română, două caiete la matematică, unul de teme, unul de clasă, manualul, caietul și manualul de geografie, atlasul de geografie, caietul și manualul de limba germană și caietul și manualul de tehnologie, penarul, sticluța cu apă, șervețelele umede… toate acestea merg zilnic la școală, în ghiozdanul unui elev de clasa a V-a.

Fără să punem la socoteală zilele în care trebuie să-și ia și acuarelele, blocul de desen sau echipamentul de sport. Zilnic, elevii duc în spate cinci, șase, chiar opt kilograme. Și la fel este și la celelalte clase primare, de gimnaziu sau de liceu. Pentru a avea la clasă tot ce le trebuie sau ce le cere fiecare cadru didactic, școlarii cară sute de file de caiete și de cărți, de multe ori inutile.

Primii care s-au sesizat și fac de ani de zile presiuni asupra Ministerului Educației pentru a ușura programa și a mai reduce conținutul ghiozdanelor sunt părinții. Ei sunt cei care își văd copiii plecând la școală cu "pietrele de moară" în spinare și, de multe ori, nu găsesc înțelegere la profesori. Dacă la clasele primare s-au mai găsit soluții și elevii poartă cu ei doar caietele, manualele și auxiliarele rămânând în clasă, în dulăpioare, la clasele mai mari este nevoie de manual și acasă și la școală. Unii au propus ca elevii să aducă manualele alternativ, cu colegul de bancă, alții să nu mai ia toată cartea, ci să fotocopieze capitolele și să vină doar cu câteva foi. De asemenea, iau în calcul și varianta de a strânge bani și de a cumpăra dulapuri pentru a lăsa manualele la școală.

"Ghiozdanele sunt extrem de grele. Pur și simplu rup spinările copiilor. Îi cocoșează încet, dar sigur. Din păcate, sunt pretenții mari la școală și profesorii vor câte două caiete, vor manualul pe bancă, la fiecare oră, și, într-o zi duc chiar șase, șapte caiete, plus manualele aferente pentru trei, patru discipline. Unele sunt inutile. Nu se poate așa ceva", ni s-a plâns mama unui elev de clasa a V-a.

Fără "poșete" de tip poștaș!

Specialiștii susțin că greutatea ghiozdanului nu ar trebui să depășească 10 la sută din greutatea corporală a unui copil.

"Dacă greutatea medie a unui copil de opt ani este de 24 de kg, ghiozdanul acestuia nu ar trebui să depășească două kilograme și jumătate. Ghiozdanul trebuie să fie de tip rucsac, să aibă două barete aranjate egal și să fie purtat aproape de spate. Ghiozdanul nu trebuie ținut pe un singur umăr, de aceea ar trebui evitate ghiozdanele de tip troller sau de tip poștaș. Acestea vor produce dezvoltări asimetrice ale musculaturii, favorizând apariția, în viața adultă, a unor afecțiuni mult mai grave, de tipul herniei de disc sau al spondilozei", explică fizioterapeutul Bogdan Goga.

Atenție și la poziția la birou!

Potrivit acestuia, prevenția este cea mai simplă și eficientă metodă prin care ne putem preocupa de sănătatea copiilor noștri.

"Ca părinți, trebuie să aveți grijă ca aceștia să aibă o poziție corectă la birou, cu spatele și coatele sprijinite de spătare, tălpile pe sol, să limitați timpul petrecut la birou, în fața calculatorului, și să îl prelungiți pe cel petrecut afară, în aer liber, unde cei mici pot face mișcare, activitate fizică regulată și sport. De asemenea, consultul periodic la medicul specialist pediatru nu trebuie să lipsească", îi sfătuiește fizioterapeutul pe părinți.

În plus, specialiștii susțin că suprasolicitarea elevilor poate duce la cefalee, paloare, cearcăne, palpitații, greață, vărsături, cădere ponderală, scăderea memoriei și a capacității de lucru, bâlbâială, agitație, ticuri, plâns excesiv, izolare, scăderea motivației, dureri de cap și stomac, tulburări ale somnului. Cel mai des elevii suferă de boli oculare, boli legate de nutriție sau boli locomotorii.