Muzeografilor le trec prin mâini averi inestimabile, dar au salarii de mizerie

Deși fac o muncă ce implică mari responsabilități și au în grijă patrimonii culturale de o valoare inestimabilă, muzeografii nu sunt recompensați pe măsura efortului depus. Tocmai de aceea, Federația Națională a Sindicatelor din Cultură își manifestă profunda îngrijorare față de măsurile injuste și discriminatorii pentru personalul muzeelor din România. 

Reprezentanții acesteia spun că, spre exemplu, între slujitorii scenei și cei ai patrimoniului cultural există o nedreaptă și nefondată diferență de coeficient de salarizare, fără a se ține cont de competențele profesionale similare, de pregătirea complexă și mai ales de specificul muncii ce presupune manipularea de valori uriașe, de factorii de risc și, mai ales, de faptul că personalul muzeelor nu are alternativa cumulării salariului cu activități similare plătite pe drept de autor. 

"Tratamentul discriminatoriu aplicat acestei categorii profesionale trebuie să înceteze, iar ignorarea permanentă a unor cereri juste și fundamentate constituie, de fapt, o declarație politică de intenție, despre cât de mult contează patrimoniul cultural național, adăpostit, cercetat, îngrijit și păstrat pentru viitor în muzeele României", punctează aceștia.

Așa cum era de așteptat, întâlnim aceeași situație și pe plan local, unde personalul din muzee se confruntă cu probleme similare. Ba chiar, ei sunt de părere că această Cultură a fost mereu "Cenușăreasa" societății românești, la fel ca și Învățământul sau Sănătatea. 

"Noi suntem, mereu, uitați, omiși de la creșterile salariale"

"Mă nedumerește și mă jignește categoria în care suntem încadrați: "personal auxiliar". "Auxiliar" la ce? Nu suntem nici cadre didactice, nici funcționari, nici actori. Când au crescut salariile acestora, noi am fost săriți la creșterile salariale. Poate cei care hotărăsc în acest domeniu nu știu că un specialist al unui muzeu nu se ocupă doar de ceea ce vede vizitatorul, adică de expoziție, ci și de patrimoniu, și de descoperiri arheologice, de punerea în valoare a patrimoniului, de educație și de multe, multe altele. I-aș invita pe aceștia o zi la muzeul nostru, nu de alta, dar pentru a vedea, pe viu, cu ce se mănâncă meseria noastră, de muzeografi, cercetători. De exemplu, să vadă cum se organizează o expoziție, o activitate cu copiii. De asemenea, îi invit să-i însoțească pe arheologi pe șantier. Colegii mei muncesc din ianuarie până în ianuarie, de dimineața până seara. Nu contează gerul sau frigul, nici munca fizică. N-aș vrea să fac o comparație cu munca actorilor, a profesorilor, pentru că, fiecare, în domeniul lui își face meseria. Și e cinstită mărirea salariilor în aceste domenii. Doar că noi suntem, mereu, uitați, omiși de la creșterile salariale. Nu vrem să devenim bogați, ci doar să avem un salariu decent, din care să ne permitem, după achitarea taxelor la stat, să ne cumpărăm, din când în când, o carte", ne-a declarat cercetător științific III, dr. Lavinia Dumitrașcu, de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC). 

Managerul MINAC, pe locul V în statul de salarii

 

La rândul său, managerul acestei instituții de cultură, cercetător științific dr. Sorin Marcel Colesniuc este de acord cu solicitările cercetătorilor și muzeografilor, dar spune că, potrivit legii 153/2017, managerii sunt clar dezavantajați. "Bineînțeles cu sunt de acord cu solicitările cercetătorilor și muzeografilor din muzee, care sunt nemulțumiți de actuala lege a salarizării, pentru că și eu, înainte de a fi director general al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sunt cercetător științific, doctor în istorie și expert în arheologie. Însă, actuala lege a salarizării dezavantajează clar managerii instituțiilor de cultură. În momentul în care am candidat pentru această funcție știam că nu voi avea un salariu mare, dar nu veneam aici pentru a face bani, ci pentru a lucra în interesul culturii, al istoriei și al patrimoniului cultural. În perioada care a trecut de la venirea mea pe această funcție, am primit confirmări atât din interiorul instituției, cât, mai ales, din exterior. În grila de salarizare a muzeului sunt pe locul cinci, din punct de vedere al salariului. Mai exact, sunt patru colegi în muzeu care câștigă mai bine decât câștig eu, conform Legii 153 din 2017, dar acest lucru nu mă deranjează absolut deloc și am spus-o în repetate rânduri, chiar și cu prilejul unor ședințe ale Consiliului științific și ale Consiliului de Administrație. Niciodată, în această viață, nu am alergat după bani, sunt mulțumit de activitatea pe care o desfășor la muzeu și acest lucru înseamnă foarte mult pentru mine. Mai mult decât atât, nu am zi liberă. După cum știți, multe dintre activitățile instituției se desfășoară la sfârșit de săptămână, în zilele de sâmbătă și duminică", a precizat Sorin Marcel Colesniuc. Directorul a precizat că de multe ori pleacă pe la orele 20.00 - 22.00 de la birou, atât în timpul săptămânii, cât și în zilele libere de la sfârșit de săptămână. În plus, după orele de program, dar, mai ales, în zilele de sâmbătă și duminică, atunci când nu este la muzeu, citește și scrie pentru a publica articole, studii și cărți. 

"Am reușit, până acum, să public 13 cărți (ca autor, coautor și/sau coordonator), peste o sută de studii științifice și peste 400 de articole în reviste de cultură și ziare, articole prin care am promovat istoria Dobrogei. Cam acesta este programul de lucru al unui cercetător științific, iar atunci când cercetătorul științific este și director general al unei instituții de interes național, are o multitudine de alte probleme de rezolvat, în fiecare zi. Managerul planifică, organizează, coordonează și controlează activitățile întregii instituții și, pentru acest motiv, sunt de părere că trebuie să fie plătit cu un salariu mai bun decât este plătit un cercetător științific sau un muzeograf, chiar dacă și eu sunt, repet, cercetător științific", a declarat pentru "Cuget Liber", directorul MINAC.

La rândul său, directorul Muzeului de Artă din Constanța, Doina Păuleanu susține că muzeografii au salariile cele mai mici din sistemul bugetar. "Se face o diferențiere, chiar față de lumea teatrelor, unde, salariile sunt mai mari. Aici, mi se pare că lucrurile ar trebui să fie corectate, pentru că noi lucrăm cu patrimoniu, avem niște responsabilități foarte mari pe linia acestui patrimoniu și găsim foarte greu oameni care vor să se angajeze pe asemenea posturi retribuite prost și cu răspunderi uriașe. 

Este clar că în sistem vin și rămân doar cei care au o pasiune extraordinară pentru acest domeniu și care au pe cineva care îi susțin, pentru că altfel, din salariul lor nu se descurcă. La acest moment, salariul unui muzeograf, la noi, este de 2.100 de lei. Mai mult decât atât, se fac discriminări între muzeele naționale și cele județene, regionale sau municipale, ei având salarii cu 25% mai mari", a adăugat renumitul critic de artă.