Rusia, plină de agenți secreți! A demascat peste 400 de indivizi sub acoperire

Serviciile speciale ruse au demascat anul trecut sute de spioni care lucrau în beneficiul unor țări străine, care sunt din ce în ce mai active în Rusia, a declarat miercuri președintele rus Vladimir Putin într-o reuniune a Colegiului Serviciului Federal de Securitate (FSB, ex-KGB), potrivit AFP, DPA și TASS.

'Datorită unor operațiuni speciale reușite au fost demascate activitățile a 129 de ofițeri de carieră și a 465 de agenți ai unor servicii secrete străine' în 2018, a declarat Putin, el însuși fost agent KGB și director FSB înainte de venirea sa la putere în 1999.

'Serviciile de informații străine aspiră să-și intensifice activitatea pe teritoriul rus și încearcă - prin toate mijloacele - să obțină acces la informații de natură politică, economică, științifică și tehnologică', a avertizat Putin în discursul rostit la colegiul FSB, difuzat de televiziunea rusă, dar fără să ofere detalii.

Vladimir Putin a cerut serviciilor de contrainformații să acționeze într-o manieră 'eficientă' pentru a face față acestor provocări, în special pentru a proteja 'datele privind dezvoltarea, testarea și producerea sistemelor de armament promițător rusesc'. 'Controlul trebuie să fie aici cel mai strict și cel mai meticulos', a spus el.

Potrivit șefului statului rus, în prezent chiar mai mult decât înainte, serviciile secrete străine 'încearcă să influențeze procesele interne din Rusia'.

Președintele rus a denunțat intensitatea activităților spionilor străini, în timp ce Rusia este la rândul său acuzată de spionaj în Occident, fiind implicată în mai multe scandaluri, printre care otrăvirea în martie 2018 a fostului agent dublu rus Serghei Skripal și a fiicei sale Iulia în Anglia. Londra atribuie Moscovei responsabilitatea pentru acest caz, dar Kremlinul dezminte orice implicare.

Aceste declarații intervin într-un moment în care Washingtonul și-a suspendat participarea la Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF) care interzice rachetele sol-sol cu rază de acțiune între 500 și 5.500 km, acuzând Rusia de încălcarea prevederilor acestui document semnat în 1987.

În replică, Moscova și-a suspendat și ea participarea la INF și și-a trasat un termen de doi ani pentru a dezvolta noi rachete terestre.

La sfârșitul lunii februarie, în discursul său anual în fața parlamentului, Vladimir Putin a detaliat progresele programelor vizând crearea de noi arme rusești, despre care susține că sunt 'invincibile'. Caracteristicile tehnice ale majorității acestora sunt clasificate drept secrete.

La Colegiul FSB, președintele rus a abordat și problema terorismului, indicând că teroriștii continuă să reprezinte o amenințare pentru Rusia, motiv pentru care este necesar să fie create noi modalități și metode de contracarare a activităților lor, conform EFE. 'Este necesar să folosim noi forme și metode pentru a face față acestor amenințări', a subliniat el, atrăgând atenția că teroriștii nu și-au pierdut capacitatea de a comite atacuri în Rusia sau în alte țări.

'În spatele acestor crime pot sta atât grupuri organizate, cât și fanatici solitari care au fost îndoctrinați ideologic', a mai spus Vladimir Putin, subliniind necesitatea consolidării măsurilor preventive pentru a evita atacuri teroriste, pentru a detecta recrutorii și complicii teroriștilor și a bloca căile de aprovizionare cu arme și finanțe a extremiștilor, pe lângă împiedicarea activităților de propagandă ale radicalilor și extremiștilor pe internet.

În plus, el a indicat că, în pofida relațiilor internaționale dificile actuale, Rusia își menține disponibilitatea de a coopera cu alte țări în lupta împotriva terorismului.

În același context, președintele Vladimir Putin a afirmat că, în ultimul deceniu, atacurile teroriste din Rusia au scăzut considerabil, de la 997 la 9 anul trecut. În același timp, numărul de atentate dejucate rămâne unul ridicat - aproximativ 20 pe an, a indicat el, adăugând că acest nivel se menține în ultimii trei ani.