Se ascut tensiunile salariale în preajma alegerilor

E "anotimpul" acțiunilor revendicative. Ieri, au a-juns în București cei 150 de mineri din cadrul Complexului Energetic Oltenia, care plecaseră de la Rovinari, pe jos, în urmă cu o săptămână. Ortacii au ales această formă de acțiune pentru a protesta împo-triva viitoarelor disponi-bilizări. Conducerea Complexului Energetic a anun-țat că vor fi concediați, în vară, 2.000 de lucrători, din cauza situației fali-mentare în care se află compania.

În zilele de 18 și 19 aprilie, Federația Sindicatelor Li-bere din Învățământ pichetează sediul Gu-vernului. Cadrele didactice sunt nemulțumite de subfinanțarea Educației, dar și de salariile mici, care nu încurajează performanța pro-fesională și nu mai atrag tinerii spre cariera didactică. 

Nemulțumiri au mai toate categoriile de bugetari. Retragerea, de către ministrul Muncii, a proiectului de lege de salarizare a bugetarilor nu a rezolvat problemele din sistem. Amânarea unei soluții care să conducă la creșterea lefurilor mici și la eliminarea discriminărilor salariale contribuie la acutizarea tensiunilor existente. 

În aer se simte mirosul de "praf de pușcă". Sindicatele bugetarilor se pregătesc de "război". Nu-i alt moment mai prielnic pentru a câștiga ceva, decât acum, înainte de alegerile locale, când politicienii au nevoie de pace socială și voturi.

Și relațiile dintre capitalul privat și muncă sunt tensionate. Multe contracte colective de muncă au ajuns la final și trebuie reînnoite. Acum e momentul ca salariații să ceară o creștere salarială, un bonus, o primă, o acadea. Problema este că în cele mai multe societăți nu există sindicate, iar acolo unde au mai rămas, fie sunt slăbite, deprofesionalizate, fie sunt sindicate "galbene". Astfel că, în cele mai multe cazuri, noile contracte colective nu reușesc să tempereze ne-mulțumirile legate de salarii, de timpul de muncă și de odihnă, de condițiile de lucru și securitatea muncii. 

În decurs de 26 de ani, prin mecanismul negocierilor și al acțiunilor revendicative s-a obținut o creștere de 2,4 ori a câștigului salarial nominal mediu net al românilor, de la 205,29 dolari, în 1989, la 490,93 dolari, în februarie 2016. Dar creșterea câștigului salarial real (calculat prin raportarea la indicele prețurilor de consum) este de numai 48,6%, în februarie 2016 față de luna octom-brie 1990. 

În acest lung interval de timp au existat mari dezechilibre între evoluția salariilor și cea a prețurilor, în unele perioade consemnându-se decalaje de până la 50% în defavoarea veniturilor salariale. 

Nivelul scăzut al salariilor din România, considerat multă vreme un avantaj economic, un factor de atragere a investițiilor străine, precum și fiscalitatea ridicată aferentă muncii sunt cauzele unor fenomene grave de pe piața forței de muncă.

Întrucât negocierile salariale și acțiunile revendicative nu mai reușesc să rezolve problemele forței de muncă, se recurge tot mai mult la soluția extremă: evadarea din sistem. Fenomenul migrației externe a lucră-torilor calificați și necalificați s-a amplificat. Numărul românilor care lucrează în stră-inătate este estimat la circa 3 milioane de persoane, dar, probabil, e mai mare în realitate. 

Criza de lucrători calificați se resimte tot mai dureros în economie, în ciuda faptului că la sfârșitul anului 2015 se înregistrau 624.000 de șomeri.