Victimele violenței în familie, lăsate de izbeliște. La Constanța, femeile agresate nu primesc ajutor

371
Victimele violenței în familie, lăsate de izbeliște. La Constanța, femeile agresate nu primesc ajutor - fotofondviolenta1-1442853525.jpg

Articole de la același autor

"Îi sare țandăra din orice. Nu știi la ce să te aștepți. Ba că nu îi place mâncarea, ba că de ce nu am răspuns la telefon, ba că nu are cămașă călcată... Și apoi începe scandalul, de la uși trântite, țipete și înjurături, până la lovituri cu pumnul. În copii nu dă, încă, pentru că sunt mici. Dar uneori îi înjură și pe ei. M-am decis să plec de acasă, dar îmi este frică de cum va reacționa, pentru că nu îl deranjează să plec singură, fără copii, dar nu pot să las copiii cu el. Și nici ei nu vor. Le este frică de el", ne-a scris Alina, o constănțeancă victimă a violenței în familie.

Femeia ne-a povestit calvarul pe care îl trăiește și spune că nu știe unde să se ducă, pentru că la rude și prieteni va fi găsită imediat. Astfel de cazuri sunt foarte numeroase în județul Constanța, chiar dacă oficial nu există nicio instituție care să se ocupe de soarta acestor femei. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din Constanța nu are, în prezent, niciun adăpost pentru femeile aflate în situații de acest gen. "La Mangalia, există un centru maternal, de prevenire a abandonului co-pilului, nu este însă dedicat victimelor violenței în familie. Însă, atunci când sunt situații dificile, le adăpostim. Noi, ca instituție, nu avem o statistică a acestor cazuri, decât dacă sunt implicați și copii. În urmă cu câțiva ani, de acestea se ocupa Agenția Județeană pentru Inspecție Socială, dar nici AJPIS nu mai are astfel de responsabilități. Noi avem o fișă de monitorizare numai a cazurilor de violență în care sunt implicați copii", a declarat, pentru "Cuget Liber", Roxana Onea, purtătorul de cuvânt al DGASPC Con-stanța.

Potrivit acesteia, nici măcar adăpostul de la Cernavodă nu mai există. "Un ONG de la București se interesează să deschidă un astfel de centru la Constanța. Ne-a contactat și pe noi pentru a vedea cu ce servicii este nevoie să vină în zonă", a mai spus reprezentantul DGASPC.

"Agresiunea nu începe cu prima palmă, ci cu violența verbală!"

Anul trecut, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice spunea că situațiile de violență în familie ar putea fi monitorizate de Institutul Național de Statistică, pentru a putea avea date clare.

"Agresiunea nu începe cu prima palmă, începe cu violența verbală. Din păcate, la nivel național, avem statistici contradictorii, în funcție de cine raportează. În lipsa unor date reale, este greu să faci politici publice", a explicat Ioana Cazacu, coordonatorul Departamentului pentru egalitate de șanse. Aceasta a mai spus că românilor li se pare normal să vadă copiii certați sau bruscați oriunde și de prea puține ori iau atitudine. Inclusiv asistenții sociali, cei care ar trebui să fie primii care se-sizează cazurile de violență domestică, au un grad ridicat de toleranță pentru violență. "Nu este normal să urlăm unii la alții sau la copiii noștri. Trebuie să sancționăm acest tip de atitudine", a mai spus Ioana Cazacu, explicând că sancționarea nu trebuie să însemne neapărat amendă, ci o reacție rapidă din partea cetățenilor.

Ce efecte are violența asupra copiilor

Psihologii susțin că din păcate, copiii care asistă la scene de violență în familie sunt afectați pentru tot restul vieții. Mai mult decât atât, dacă ei nu primesc consiliere psihologică, riscă să devină la rândul lor agresivi la maturitate.

"Scenele de violență dintre părinți sunt extrem de dăunătoare pentru copii, ele creând premiza unui comportament disfuncțional la maturitate. De cele mai multe ori, acest copil va recurge la măsuri drastice care îi vor pune viața în pericol, va intra în anturaje negative, singurul loc unde va găsi aceleași experiențe ca cele pe care le trăiește personal. Acesta este mediul în care copilul regăsește problemele cu care se confruntă, drept pentru care nu poate conștientiza pericolele și devalorizarea proprie", explică psihologul Cristina Gemănaru.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6033 secunde