O femeie bolnavă de cancer, aflată pe patul de moarte, ajutată doar formal de stat

Rolul legislației este să protejeze împotriva nedreptăților. Pentru o femeie din Cernavodă însă, tocmai normele legale sunt cele care o privează de drepturile care i se cuvin, în momentul în care are cea mai mare nevoie de ele. Depistată cu metastaze cerebrale multiple, cauzate de un cancer care a recidivat, bolnava are nevoie de indemnizația de handicap pentru a primi o îngrijire paleativă corespunzătoare. Banii vor veni, spun autoritățile, dar mai trebuie să aștepte cel puțin două luni.

În urmă cu doi ani, Lenuța Ovezea afla de la medici că alunița pe care o avea pe spate și care începuse să sângereze era un melanom malign. A fost nevoie de șase intervenții chirurgicale pentru a fi extirpat tot țesutul canceros, dar femeia a înfruntat curajoasă operațiile, cât și chimioterapia de după, dornică să învingă boala. La final, cancerul părea că a dat înapoi. Nu a fost așa însă.
Pe 22 martie anul acesta, femeii i s-a făcut rău la muncă și a fost transportată de urgență la spital, unde diagnosticul specialiștilor a fost șocant: metastaze cerebrale multiple. "Am plecat la Spitalul Bagdasar - Arseni, unde a fost operată pe creier, a urmat tratamentul apoi, iar înainte de Paști s-a întors acasă. Pe 12 aprilie am mers din nou la control, la București, unde au constatat că s-au spart alte vene. Ne-au spus că trebuie să urmeze tratament paleativ și ne-au trimis acasă. Nu mai aveau ce să-i facă…", ne-a mărturisit Dumitru Ovezea, soțul bolnavei.

Indemnizație promisă din iunie
Într-o lună, pacienta de 49 de ani s-a transformat complet: dintr-o femeie activă, după operație abia reușea să parcurgă cei câțiva metri dintre pat și baie, pentru ca în prezent să aibă o semi-pareză pe partea dreaptă și să nu se mai poată deplasa deloc.
Are nevoie de îngrijire constantă, iar pentru aceste lucruri trebuie bani. Soțul bolnavei a fost îndrumat să se adreseze Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap, dat fiind că pacienta are dreptul, conform Legii 448/2006, la o indemnizație. În urma anchetei realizate la domiciliu și a analizării actelor medicale, comisia a încadrat-o pe Lenuța Ovezea la gradul I de handicap. Fără însoțitor însă, iar pentru indemnizația lunară aferentă gradului de handicap, Dumitru Ovezea a fost anunțat că mai trebuie să aștepte până în iunie. "Soția mea ar fi putut să beneficieze de grad de handicap încă din 2007, când a fost prima dată diagnosticată cu cancer, dar nu ne-a spus nimeni, niciun medic. A continuat să muncească. Membrii comisiei mi-au spus că abia din iunie va putea primi indemnizația de handicap (n.r. aproximativ 300 de lei, respectiv indemnizația de 200 lei și ajutorul complementar lunar de 91 lei), dar până atunci este posibil să se stingă. Acum avem nevoie de acești bani, nu când n-o mai fi ea", și-a spus bărbatul oful.

Nu poate avea asistent personal pentru că este salariată
Reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Constanța, în cadrul căreia funcționează Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap, ne-au spus că au ajutat-o pe bolnavă atât cât au putut, dar legislația îi împiedică să acorde și un asistent personal (deși ar fi nevoie!) sau să urgenteze și mai mult acordarea indemnizației. "Dosarul femeii a fost întocmit foarte repede, pentru a intra în plată de la 1 mai. Dar acest lucru înseamnă că banii, pentru luna mai, vor fi primiți de beneficiară în iunie. Cât privește motivul pentru care nu a fost aprobată acordarea de însoțitor, beneficiara trebuie să-și soluționeze mai întâi statutul. Ea figurează ca fiind angajată a unei instituții, în concediu medical. Dar nu poate fi aprobat asistent personal pentru cineva care este angajat. Trebuie să iasă la pensie pe caz de boală sau să ne aducă un act de la agenția fiscală prin care să arate că nu realizează venituri", a explicat Roxana Onea, purtător de cuvânt DGASPC.
DA, ieșirea la pensie pe caz de boală este o soluție, dar bolnava nu are suficiente zile de concediu medical, căci "nebunia", cum spune soțul femeii, a început la sfârșitul lui martie. Cât privește renunțarea la locul de muncă, pentru a dovedi că nu au nicio sursă de venit, bărbatul a arătat că înseamnă pierderea unui venit stabil - salariul.
Astfel, pentru bolnava din Cernavodă, legislația nu înseamnă protecție și garantarea drepturilor, ci privarea de ele.