Marea schimbare la față a Mangaliei. Cum va arăta orașul

Noul plan ar trebui să elimine sursele de poluare, să mărească suprafața spațiilor verzi și să pună în valoare vestigiile istorice care împânzesc toată zona Mangaliei. De asemenea, se intenționează exploatarea resurselor naturale pentru o mai bună dezvoltare a turismului balnear. 

În documentul înaintat către APM Constanța se precizează că Mangalia beneficiază de unul din cele mai extinse și importante situri arheologice din țară, cuprinzând suprapuneri de așezări de tip urban, începând din antichitatea greacă, apoi romană și romano-bizantină. "Aceste valori au fost distruse sistematic, prin evenimente istorice și prin așezarea noilor etape de locuire, medievală, modernă și contemporană, unele peste altele, fără păs-trarea unor distanțe de protecție. Vestigiile Callatis-ului nu mai sunt, în prezent, «lecturabile» în oraș, decât prin intermediul exponatelor din Muzeu. Siturile sunt inaccesibile, nesemna-lizate, acoperite de vegetație", se arată în studiul realizat pentru solicitarea avizului de mediu.

Siturile arheologice sunt izolate, inaccesibile și nevalorificate

Partea veche a orașului medieval, sub aspectul de final de secol XIX, mai poate fi cu greu simțită, în zona străduțelor care formează bazarul, at-mosfera poate fi detectată, dar aspectul estetic este puternic deteriorat. 

O parte a clădirilor și amenajărilor urbanistice de la mijlocul secolului al XX-lea, se constituie într-un ansamblu valoros - arhitectural și ambiental, ce îmbogățește partea de sud a orașului. De asemenea, arhitectura hotelieră a anilor ’80 din zona turistică de la nordul orașului se constituie într-un ansamblu valoros, atât din punct de vedere arhitectural - urbanistic, cât și pentru dezvoltarea economică viitoare a Mangaliei.

Succesiunea în timp a eta-pelor de dezvoltare ale orașului în cadrul aceluiași spațiu fizic au dus la dispariția urmelor ora-șului antic roman sau grec. Actuala configurație a orașului este rezultatul intervențiilor urbanistice din secolele XIX - XX, în cadrul cărora s-au păstrat foarte puține elemente izolate ce reamintesc de structurile urbane antice. Cu toate că siturile arheologice reprezintă puncte forte ale orașului, ce pot să susțină o identitate a comunității locale și să ajute la revitalizarea zonei centrale și articularea sa cu țesutul urban periferic, aces-tea sunt izolate, inaccesibile, nevalorificate.

Eliminarea surselor de poluare

Prin propunerile actualului Plan Urbanistic General este vizată eliminarea disfuncțiilor existente la nivelul cadrelor naturale și antropice. Se urmă-rește eliminarea surselor de poluare provenită de la unitățile industriale și agricole existente, reducerea poluării fonice, noxe și pulbere rezultate din traficul rutier, limitarea extinderii intravi-lanului cu suprafețe care nu sunt justificate prin existența unor potențiali investitori sau solicitări expres din partea popu-lației, regularizarea și elimina-rea zonelor inundabile de pe parcursul cursurilor de apă existente, protejarea fondului forestier, mărirea suprafețelor verzi amenajate, de sport, de protecție și tehnice și impunerea de interdicții permanente de construire în baza culoarelor de protecție ale infrastructurii tehnice, a zonelor de protecție sanitară și a zonelor de protecție a bazinelor hidrografice.

Noduri rutiere modernizate

La nivelul cadrului antropic sunt vizate problemele fondului construit, eliminarea disfuncțiilor zonificării funcționale, ierarhizarea tramei stradale, propunerea de noduri rutiere ce urmează a fi modernizate, pro-punerea extinderii sistemului de circulații pietonale, propunerea de axe de circulații ce vor fi utilizate pentru transportul prin mijloace alternative, extinderea sistemului de transport în comun, redobândirea identității locale prin intermediul elemen-telor de patrimoniu construit și situri arheologice existente.

Se dublează spațiul verde

Prin noul PUG, teritoriul intravilan ar putea fi extins cu 9,91 la sută, de la 2.456,35 de hectare, la 2.699,72 de hectare. Cea mai mare extindere vizată este cea a spațiilor verzi, cu 110 la sută. Suprafața finală este rezultatul a două operațiuni: schimbarea subzonelor funcționale reglementate anterior PUG prin Planuri Urbanistice Zonale, pe zonele cu terenuri forestiere sau cele care sunt acoperite cu vegetație de tip forestier - în special Pădurea Comorova și extinderea în vestul municipiului și a stațiunii Neptun a unor zone de diversificare a serviciilor de agrement și turism.

Zăcăminte de apă mezotermală

Principalele resurse naturale existente la nivelul zonei analizate și care au importanță locală în turismul balnear. Pe teritoriul orașului Mangalia a fost identificat un zăcământ de apă mezotermală sulfuroasă existent în zona Costinești - Mangalia, cu nivelele piezometrice arteziene (10 - 16 metri) peste nivelul mării și depozitele de turbă cu nămol. Pentru zona Jupiter, Mangalia, se evidențiază izvoare de apă geotermală sulfuroasă atât la suprafața terenului, cât și în mare.

Forajele care deschid acviferul intermediar eocen (capta-rea Neptun cu foraje de 80 - 90 de cm) sau cele care exploatează intensiv debite importante de apă (deși cu puțuri de mică adâncime care deschid numai acviferul freatic) furnizează apă cu conținut ridicat de hidrogen sulfurat (2 - 16 mg pe litru).

Apa prezintă proprietăți far-macodinamice și terapeutice atât prin folosirea în cura externă (asociat cu nămolul de turbă de la Mangalia), cât și în cura internă datorată compoziției chimice: mineralizare foarte redusă (1.030 mg per litru), prezența hidrogenului în concentrație moderată (16 mg per litru), prezența unor electro-liți în cantități reduse (clor, sodiu, magneziu), termalitate moderată (24 - 26 de grade).