CONSTANȚA ȘI AMENINȚAREA CUTREMURULUI. Grădinițe, școli, licee, în clădiri cu risc seismic. "Ne rugăm să nu ne prindă copiii la ore"

Tragedia din luna august, din Italia, pare să fi trezit autoritățile române. Au luat la numărat clădirile cu risc seismic și stabilesc strategii cum să facă peste noapte ceea ce nu au reușit ani de zile. Potrivit statisticii Ministerului Dezvoltării, în țara noastră sunt acum peste 600 de clădiri cu risc seismic ridicat. Dintre acestea, doar 26 au fost consolidate prin programul Ministerului Dezvoltării. Mai marii din Guvern dau vina pe proprietari, care nu vor să facă lucrările de punere în siguranță, însă multe din clădirile respective sunt tocmai în grija statului! 

La Constanța, de exemplu, din cele 61 de clădiri cu risc seismic înregistrate la Serviciul Inspectorat Protecție Civilă, din cadrul primăriei, mai mult de jumătate sunt imobile în care funcționează școli și grădinițe. 

"Am avut șase clădiri cu risc seism I, dar una a fost reabilitată, a fost expertizată ulterior și acum este încadrată în clasa a treia de risc. Mai avem 28 de imobile încadrate la clasa a doua de risc, 24 la clasa a treia și două imobile la clasa a patra. Rău este că în foarte multe dintre aceste imobile funcționează școli și grădinițe. Sunt și blocuri, iar legea le permite proprietarilor să nu fie de acord să le facem publice. Ei nu mai pot să le vândă sau să le asigure", a declarat, pentru "Cuget Liber", Ștefan Taran, șeful Serviciului de Protecție Civilă. 

Taran susține că respectivele imobile nu pot fi incluse în programele de reabilitare derulate de stat pentru că nu se află în clasa întâi de risc seismic. Practic, trebuie să așteptăm ca ele să se mai degradeze, pentru că să poată trece într-o clasă superioară și să poată fi renovate cu bani de la stat. Iar acolo își petrec ore în șir, zilnic, mii de copii. 

"Ar trebui doar să ne rugăm ca, în caz de cutremur puternic, acesta să se producă noaptea, când copiii nu sunt la școală", spune Ioana G., mama unui copil care merge la o școală destul de "șubredă". 

În tot acest timp, Ministerul Dezvoltării caută soluții pentru a-i obliga pe proprietarii din imobilele de clasa întâi să le renoveze. 

"Important este să recunoaștem și prin fapte, prin legislație, prin ceea ce facem noi, în conducerea unei societăți, că interesul public este superior interesului individual, că există un interes care este deasupra a ceea ce este interesul nostru individual. Atunci când ești proprietar, ai drepturi, dar și obligații, iar statul trebuie să găsească un echilibru între drepturi și obligații", este de părere ministrul Vasile Dîncu. 

Acesta propune ca proprietarii din lo-cuințele cu risc ridicat care intră în progra-mul de consolidare să primească locuințe de necesitate și chiar compensații la valoarea pieții. În plus, ministrul anunță și alte modificări legislative, dar și finanțarea integrală de la bugetul de stat a consolidărilor, iar pentru clădirile comerciale, posibilitatea ca proprietarul să ramburseze valoarea lucrărilor în termen de cinci ani. 

În ciuda acestor probleme, ministrul Vasile Dîncu este de părere că România este pregătită în caz de cutremur major. 

"În acest moment, statul român, prin Guvern și alte organisme, este pregătit pentru o situație de cutremur major, chiar dacă mai sunt multe de făcut în ce privește reabilitarea clădirilor cu risc seismic", a explicat ministrul Dezvoltării. 

Ministerul Sănătății, la rândul său, a demarat o verificare a infrastructurii spitalelor din România din punct de vedere al rezistenței în caz de cutremur. 

"Am început o evaluare a infrastructurii tuturor spitalelor de stat pentru a vedea în ce situație se află din punct de vedere al riscului seismic", a adăugat ministrul Vlad Voiculescu.