Cui cerem ajutorul când ajungem în pragul depresiei

Într-o societate frământată de probleme, nu sunt puțini cei care, acaparați de griji și stres, nu mai pot face față problemelor și au nevoie de ceva în plus față de sfaturile familiei și prietenilor. Astfel, pentru a depăși impasurile, apelează la psiholog. Acesta trebuie, însă, ales în funcție de problemele și vârsta fiecărei persoane care alege terapia.

Gândurile pesimiste și stresul emoțional creează, uneori, adevărate "prăpăstii" în mintea și în sufletul celor care se simt sufocați de probleme și griji. Inevitabil, ei ajung să nu mai poată face față situației și să aibă nevoie de ajutor specializat.

"Neajunsurile, grijile, situațiile neprevăzute, șocurile ne sunt familiare tuturor. Toate acestea ne consumă pe fiecare dintre noi din punct de vedere emoțional, afectiv, social, și poate chiar spiritual. Zi de zi, fiecare dintre noi folosește aceste resurse uman - afective pentru a depăși impasurile existențiale. Mai devreme sau mai târziu, simțim nevoia de a primi ajutor, de a avea un suport emoțional și afectiv din partea cuiva. La început, ne adresăm membrilor familiei, fără a conștientiza că, de fapt, nu facem decât să le transmitem și lor stările noastre emoționale, iar mai târziu dorim să ne adresăm unui psiholog.

Psihologul este ceea ce nu am găsit în familie, pentru că între psiholog și cel care se adresează acestuia există o relație de neutra-litate și nu de empatie, așa cum există în cazul familiei. Deci, prima regulă în alegerea psihologului este aceea ca intervenția terapeutică să fie bazată pe principii obiective, realiste, imparțiale", explică psihoterapeutul Cristina Gemănaru, specialist în cadrul Centrului Psihologic Marea Neagră Con-stanța.

Psiholog sau psihoterapeut?

Dar nu se rezumă totul doar la imparțialitate, ci și la specializarea psihologului, la formările pe care acesta le are. Față de alte state, în România, formările psihologului sunt mult mai permisive din partea Colegiului Psihologilor, în sensul în care un psiholog ar putea avea specializare și în cazul terapiei de cuplu, a familiei, dar și a terapiei copilului.

"În S.U.A, de exemplu, exigentele sunt mult mai mari, în sensul în care psihologul poate alege la început de drum doar o singură specializare și atunci el este pregătit, de exemplu, doar pentru terapia de familie sau cuplu, nu și pentru terapia tulburărilor de limbaj pentru copii.

Deci, cea de-a doua regulă în alegerea psihologului este aceea de a ne interesa de specializările obținute, dar și de treapta de specializare.

Astfel, diferențele esențiale între psiholog și psihoterapeut sunt studiile și experiența în domeniu, căpătată prin orele de formare profesională, cea de-a doua fiind cea mai performantă treaptă profesională.

Indiferent de alegere, profesio-nistul căruia i se deschide ușa cabinetului trebuie să aibă capacitatea de a descoperi împreună cu cel care i se adresează ce terapie i se potrivește", a mai spus psiho-terapeutul Cristina Gemănaru.