Teatru, artă și… ușurare

Doi ardeleni, Gheo și Toader vin la București și se opresc în fața Operei.

- Mă Gheo, ai fost vreodată la Operă?

- Neam de neamul meu n-o fost!

- Nici eu! Hai să ne țâpăm înăuntru!

Cumpără bilete, intră și iau loc. La un moment dat, Toader:

- Mă Gheo, mă, da’ pe mine mă taie, mă! Mă duc să mă c*c!

- Du-te, măi!

Toader dispare și se întoarce exact la terminarea actului întâi. Își întreabă amicul:

- No, cum o fost până amu’?

- Apăi să vezi: S-o deschis cortină și acolo pe scenă era un pom, o pajiște și o bancă. Iar pe bancă, o femeie, care, la un moment dat a început să zbiere la noi! Da’ zbieră de mama focului! Apoi a venit un bărbat mândru, care urla și el cât îl ținea gura. Apoi ei au plecat, ai apărut tu, te-ai c***t la umbra pomului, pe urmă s-o închis cortina și-amu, iaca, așteptăm să vedem ce-o mai fi.