PREZENT LA ÎNVESTITURĂ (relatare de la Casa Albă)

După un zbor de câteva ore spre America, evident cu Taromul, (timp în care am ascultat de sfatul soacră-mi și nu m-am cerut afară!), iată că am aterizat cu bine pe "Washington Dulles International Airport", un fel de Otopeni al nostru, dar de 44 de ori mai mare și cu 88 de ani mai modern. Am fost întâmpinat, cum altfel, de minunata Melanie Trump, într-o ținută bine întreținută, prin care se întrezărea un corp... diplomatic și niște forme... conforme protocolului. Nici să se vadă, nici să nu fie scăpate din vedere. Îmbrățișări, sărutări, "Well come, Noni Gagu!", strângeri de mâini cu alaiul însoțitor, formalități și cordiale salutări. Televiziuni, microfoane, camere, flashuri, reporteri, fotografi, gură cască, public numeros și întrebări... care mai de care: "Ce mai face Ceaușescu?"; "Ați renunțat la comunism?"; "România e teritoriu rusesc?"; "Iohannis de ce nu vine?"; "E-adevărat că românii... fuck you?" Ajuns la Casa Albă, nici un președinte negru, mă aștepta în față, cu-a sa zburlită față portocalie, chiar Donald Trump! "Hai, Noni, cămon, dragul meu companion, că fără tine nu mă puteau investi ăștia!" După ceremonialul military și musical, i-am lăudat succesul, ascensiunea în carieră, în politică, felul rebel de-a fi și, binențeles, nevasta, că la americani nu se manifestă gelozii, bănuieli și alte nerozii, ca la noi ("D’zeii mă-tii, de te mai iei de muierea mea!"). Apoi am fost invitat la un dineu, special oferit, pentru un așa musafir din România. Toastul lui Trump, în onoarea mea, a sunat cam așa: "Dear roumanian, my friend Noni! Îți mulțumesc c-ai acceptat invitația noastră! Ne bucură că ne acordați vize de intrare în țara voastră. Când zic voastră, fac un fel de glumă, e de fapt a noastră, a tuturor capitaliștilor, asta și datorită conducătorilor, politicienilor de la voi, ăia postrevoluționari." Un murmur și-un freamăt au străbătut asistența, s-a scandat "Stima voastră și mândria / Vai de voi și România!" După un pahar închinat, am prezentat și eu salutul meu și-am toastat: "Yanchei, cowboys, sudiști, nordiști și putrezi capitaliști, aveți un scurt mesaj de la președintele nostru, de felul lui, tăcut: "Ich grüße Sie mit Respekt!" Bănuiesc ce înseamnă, dar... mai contează? Am venit aici, cu româneasca speranță că-mi veți acorda azil politic, în țară nu mă mai întorc, că traiul e de porc, corupția-n floare și pe politicieni, uitați unde-i doare!" Apoi am arătat, pe rând, cotul și fundul, după care, împreună cu delegația de românași care mă însoțea, am ridicat paharele și-am intonat-cântat "Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă / Trump, după investitură, în New York ne lasă!"

Așa că, "Good by, România, oriunde te-ai afla!" 

Ananie GAGNIUC, 

viitor cetățean american!