Submarin "de buzunar", căutat pe fundul Mării Negre

Adâncurile Mării Negre și ale lacurilor din județul nostru ascund adevărate comori, mărturii ale trecutului zbuciumat al Dobrogei. Iar doi tineri, pasionați de istorie și scufundări, și-au propus să le dezvăluie lumii. După ce au descoperit trei hidroavioane, acum caută un submarin despre care cred că se află pe fundul Mării Negre. 

Membrii organizației non-guver-namentale Clubul Marine Explorer din Constanța, Pascale Roibu și Iulian Rusu, au ajuns în atenția opiniei publice, prima dată, în 2012, când au scos la iveală un hidroavion Savoia Marchetti S55, din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. De atunci, au continuat să cerceteze fundul lacurilor și cel al Mării Negre, cu ajutorul unui sonar performant pe care l-au achiziționat, și au mai descoperit încă două hidroavioane. Acum, sunt și în căutarea unui submarin, despre care bănuiesc că ar fi scufundat în dreptul Danei 0 (cea veche) a Portului Militar Constanța, la aproximativ doi kilometri în larg. 

"Sunt puține informații în arhive cu privire la acest submarin. Constantin Scarlat, cel care a înființat prima unitate de scafandri din Armata Română, nota că ar fi dat peste el, dar fără a preciza cu exactitate locul. Noi am cercetat zona cu sonarul și apare un obiect cu o formă hidrodinamică, ase-mănătoare a unui submarin, care este parțial colmatat. Bănuim că este vorba despre un submarin pitic, clasa CB, unul dintre submarinele italiene pe care România le-a avut în cel de-Al Doilea Război Mondial. Pe sonar apare ceva, dar nu ne putem pronunța până nu coborâm și vedem cu ochii noștri. În arhive sunt puține date, pornim mai degradă de la o poveste", ne-a declarat Pascale Roibu, unul dintre membrii Clubului Marine Explorer. 

 

România a avut șase astfel de submarine

Din datele existente, Marina Re-gală a României avea în componență, în cel de-Al Doilea Război Mondial, șase mini-submarine italiene, de tip "Caproni - CB". Așa numitele submarine "de buzu-nar" sau "pitice" aveau 15 metri lungime, trei metri lățime, pescaj de 2,10 metri, o pu-tere a motorului de 90 cp și atingeau o viteză de 7,5 Nd. Potrivit datelor istorice, în 1942, cele șa-se submarine au plecat de la Constanța la Sevastapol, unde au participat la misiuni militare. 

Unul dintre submarine (CB3), spun istoricii, a scufundat un submarin sovietic SHCH 208. La sfârșitul lui 1943, submarinele s-au întors la Constanța, iar la începutul lunii ianuarie 1944, românii au fost de acord să le înapoieze Marinei italiene, dar starea lor tehnică era deja precară. Printre informațiile furnizate de istorici se menționează că unul dintre submarine (mai precis CB3) ar fi fost scufundat în urma atacului aerian sovietic asupra Constanței, din 20 august 1944. În alte notări se arată că submarinul nu a fost bombardat, ci a fost închis și scufundat, fără a fi distrus. Restul submarinelor au fost cap-turate de ruși și, după terminarea războiului, au fost folosite pentru probe și experimente. 

Alte "comori" aflate în adâncurile Mării Negre pe care cei doi tineri pasionați de scufundări doresc să le aducă la suprafață sunt numeroase avioane, printre care și un bombardier american.