Invazia dronelor. Sunt sau nu interzise de lege?

Suntem înconjurați de tehnică de supraveghere; de exemplu, camerele video parte a sistemelor de securitate sunt montate în instituții publice, magazine și chiar pe stradă. Cu toate acestea, dronele și folosirea lor din ce în ce mai frecventă au dus la dispute în mediul online. 

În vreme ce unii le văd beneficiile, alții consideră dronele un mod mai ușor de spionare. Mai mult, românii, inventivi ca de obicei, le-au găsit repede întrebuin-țare și în infracțiuni. De exemplu, repre-zentanții Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor au atras atenția, anul trecut, asupra faptului că în trei penitenciare (Ploiești, Giurgiu și Miercurea Ciuc) s-a depistat că deținuții primeau din exterior tele-foane, cartele telefonice și droguri, cu ajutorul dronelor. În consecință, și astfel de situații contribuie la întrebările legate de legalitatea folosirii acestor drone. 

Anul trecut, Ministerul Transporturilor a modificat legislația privind utilizarea aeronavelor civile motorizate, fără pilot la bord, emițând Ordinul 8/2014, ce este în vigoare până pe 30 ianuarie 2016. Potrivit respectivului ordin, folosirea dronelor nu a fost interzisă, așa cum s-a vehiculat în mediul online. Astfel, cei care doresc să folosească drone cu sistem de înregistrare video sau transmisie date, cu o masă maximă mai mică sau egală cu 150 de kilograme, le pot ri-dica în aer numai dacă aeronavele sunt asigurate și înmatriculate, dacă au autorizație și aprobare de la Autoritatea Aeronautică Civilă din România; iar obținerea aprobării poate fi obținută printr-o cerere depusă cu 45 de zile înainte de zbor. Odată ridicate în aer, dronele respective pot fi folosite numai în zone special amenajate în acest scop, nu deasupra zonelor cu locuințe. 

Dar aceste prevederi nu-i afectează pe majoritatea utilizatorilor de drone, căci aceștia dețin aeronave fără pilot cu masă maximă la decolare mai mică sau egală cu un kilogram, situație în care se aplică alte reguli. De exemplu, acestea pot fi utilizate în zone deschise, nu în apro-pierea construcțiilor destinate locuin-țelor, trebuie operate fără depășirea câm-pului vizual al celui care o folosește, fără depășirea distanței de 150 de metri pe orizontală și 100 de metri pe înălțime etc. 

Bogdan Dumitru, reprezentant al Claboo Media, este un deținător de drone din Constanța, iar acesta a explicat referitor la acest subiect: "Noi deținem drone de 700 de grame, deci ne încadrăm în ultima categorie, pentru care nu se aplică ordinul respectiv. Iar atât timp cât folosim dronele în scopuri publice, precum evenimente artistice, festivități, accidente, ne încadrăm în parametri legii". 

De altfel, pentru a atrage atenția asupra faptului că dronele trebuie folosite în mod responsabil și în conformitate cu legea, Claboo Media este susținător al cam-paniei "Da multicoptere aka drone folosite în mod responsabil". 

"Noi, cei care folosim «dronele» res-ponsabil, am încercat să aducem o altă perspectivă asupra accidentelor, să ajutăm anchetatorii cu imaginile și tele-metria informațiilor stocate în ele. Noi cei care folosim responsabil «dronele», am încercat tot timpul să arătăm adevărul așa cum este el. Noi, cei care folosim «dronele» responsabil, am oferit ima-ginile gratis presei din România, tocmai pentru a informa publicul larg despre cât de utile pot fi aceste multicoptere alias «drone», în situații în care camerele de la sol nu pot avea acces în zonele greu accesibile și cât de valoroase sunt ima-ginile surprinse", este mesajul transmis de Bogdan Dumitru. 

Prețul unei drone poate varia de la apro-ximativ 200 de euro până la 3.000 de euro. 

Într-un articol publicat în revista Societății Române de Criminologie și Criminalistică, semnat de cms. șef Remus Scrob (IPJ Timiș), cms. șef Sorin Constantinescu (Direcția Generală de Logistică) și agent princ. Silviu Predescu (IPJ Timiș), se atrage atenția asupra faptului că, în străinătate, principalii utilizatori ai acestor dispozitive de zbor sunt tocmai autoritățile: "Deși țările europene sunt mai reticente atunci când este vorba de acordarea unor astfel de permisiuni de zbor, organele de poliție din țări precum Italia, Austria, Germania sau Belgia folosesc dronele pentru culegerea de informații, acțiuni de supraveghere sau de căutare de per-soane. Aceste state au considerat o prioritate atribuirea permisiunilor de zbor pentru drone organelor de poliție, per-soanele civile având nenumărate restricții în folosirea lor. Trecând de faza de testare, aproximativ 5.000 de astfel de drone sunt folosite de unitățile de poliție din SUA Belgia și Marea Britanie și alte state care folosesc cu succes, în investigarea criminalistică, astfel de aparate de zbor".