VIDEO / Eleve care aduc premii Constanței, prin talentul lor

Vineri, la Centrul Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Constanța a fost lansată ediția a XI-a a concursului "Mesajul meu antidrog". 

Proiect de tradiție al Agenției Națională Antidrog, desfășurat la nivel național, concursul "Mesajul meu antidrog" este, în prezent, un exemplu de bune practici în domeniul cooperării cu instituțiile de învățământ și un cadru adecvat de manifestare a copiilor și tinerilor cuprinși într-o formă de învățământ, contribuind, alături de celelalte activități de acest gen, la formarea de convingeri de viață sănătoase în rândul acestui segment de populație.

 

În această dimineață, cms. șef Cristian Marius Oprișan, șeful Centrului Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Constanța a semnat protocolul de colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean, reprezentat de inspectorul Adriana Oprea, și cu Direcția Județeană de Sport și Tineret Constanța, reprezentată de Marian Țuțuianu. 

Cu ocazia lansării noii ediții a concursului, specialiștii centrului le-au prezentat și pe elevele care, la ediția anterioară, au reprezentat Constanța la nivel național și au obținut rezultate remarcabile. 

Astfel, locul I pe țară, la categoria "film de scurt mesaj", a fost câștigat de filmul realizat de Andreea Corcheș și Șenghiul Ablachim, eleve ale Liceului Tehnologic "Ioan Podaru" Ovidiu. La categoria "grafică", locul II la nivel național a fost câștigat de lucrarea Anei Maria Berlan, de la Liceul Tehnologic "Lazăr Edeleanu" Năvodari, iar la categoria "fotografie digitală", locul II pe țară a fost obținut de Florina Amalia Caraș, de la Colegiul Național "Mircea cel Bătrân" Constanța. Pentru rezultatele lor, elevele vor merge în tabără, gratuit, la vară. 

XXX

Una din problemele actuale ale societății românești o constituie creșterea cererii de droguri în rândul populației generale, îndeosebi în rândul elevilor. Răspândirea consumului abuziv de droguri în rândul populației tinere a dus la apariția de rețele de trafic ample pe teritoriul țării noastre și este necesar o intensificare a acțiunilor de prevenire a acestui flagel.

"Studiul național în școli privind consumul de tutun, alcool și droguri", realizat de specialiștii ANA, reprezintă participarea României la Proiectul European de Cercetare în Școli privind Alcool și alte Droguri (The European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs), identificat uzual prin abrevierea ESPAD. 

Potrivit acestui studio, prevalența consumului de droguri ilicite de-a lungul vieții în rândul adolescenților de 16 ani din România este de 10%, situându-se cu 8 procente sub media europeană înregistrată, de 18%. Comparativ, însă, cu studiul anterior, la nivel național, se remarcă o dublare a prevalenței consumului de droguri ilicite de-a lungul vieții – 10% în 2011, față de 5% în 2007.

Consumul de canabis/hașiș de-a lungul vieții este de 7%, în creștere față de anul 2007 (4%), 2003 (aprox. 3%) și anul 1999 (1,3%), fiind însă sub media calculată de 17% pentru țările participante. 

Consumul de substanțe inhalante până la vârsta de 16 ani în 2011 este de 7%, în creștere față de anul 2007 (4%), 2003 (1,7%) și anul 1999 (1,3%), situându-se sub media țărilor studiate care este de 9%. 

Consumul de ecstasy pe durata vieții, în 2011 este de 2% în rândul elevilor de 16 ani, în creștere față de anii 2007 și 2003, când a fost 1% și față de anul 1999, când nu a fost raportat un asemenea consum. Media pentru toate țările ESPAD este de 3%. 

Cu un procent sub media europeană, se situează prevalența consumului de-a lungul vieții de amfetamine (2% față de 3% la nivel european), de ecstasy (2% față de 3% la nivel european), crack (1% față de 2% la nivel european) și ciuperci halucinogene (1% față de 2% la nivel european).

Față de anul 2007, consumul estimat de amfetamină pe durata vieții s-a triplat (3% față de 0,6%), în timp ce consumul de ecstasy se dublează (2% față de 1%).

La același nivel cu media europeană se situează prevalența consumului de-a lungul vieții de cocaină (2%), LSD (2%), heroină (1%), GHB (1%) și droguri injectabile (1%). Față de anul 2007, consumul pe durata vieții de LSD sau alte halucinogene se dublează (2% față de 1%).

Practic necunoscute în România în 2007, substanțele noi cu proprietăți psihoactive (SNPP) au avut un impact mare în rândul adolescenților din România. Astfel, 5,3% dintre respondenți au declarat consum de SNPP până la vârsta actuală. Prevalențele ridicate ale consumului de SNPP de-a lungul vieții, în ultimul an și în ultima lună plasează aceste substanțe printre cele mai consumate droguri în rândul elevilor de 16 ani din România anului 2011, alături de canabis / hașiș și inhalante.

Disponibilitatea mare a acestor tipuri de substanțe pe piață, atât prin intermediul magazinelor de profil, cât și prin intermediul magazinelor on - line reprezintă unul dintre factorii care au favorizat dezvoltarea acestui tip de consum.

În aceste condiții, antrenarea populației școlare în activități prin care aceasta să-și exprime prin diverse forme opinia și atitudinea față de consumul de alcool, tutun și droguri, inclusiv SNPP, conștientizând în acest fel și consecințele negative asociate acestuia, devine o prioritate.