Cum fac deținuții "afaceri" din închisoare. Constanța, ținta lor preferată

Constanța poate fi dată drept un exemplu al modului în care eradichează o metodă de înșelăciune, și anume metoda "Accidentul". Potrivit conducerii Poliției Municipiului Constanța, în acest an a identificat și a dus în fața magistraților toate grupările infracționale care s-au ocupat cu înșelătorii pe baza acestei metode. Doar în ultima lună, polițiștii au prins în flagrant 4 persoane care primeau bani în urma "scamatoriilor".

"Nu mă miră că au început să meargă în altă parte"

Polițiștii constănțeni au început să fie sunați de colegi din alte orașe pentru a le împărtăși "rețeta succesului", după ce mai multe grupări infracționale, care acționau prin metoda "Accidentul", au fost prinse și duse în fața judecătorilor. "Poliția municipiului Constanța are un palmares destul de bogat și pot să vă spun că nu avem grupare care să fi acționat în municipiul Constanța sau în zonele limitrofe fără să fie identificată și trasă la răspundere penal. Nu mă miră faptul că au început să meargă în altă parte. Va trebui abordată problema într-o manieră similară și în altă parte, dezvoltată experiența noastră și adusă la cunoștința altor colegi, astfel încât reacția organelor judiciare să fie pe măsură", a declarat, pentru "Cuget Liber", comisarul șef Tudorel Dogaru, șeful Poliției Municipiului Constanța.

Deținuții, în atenția instituțiilor

Toate apelurile prin care se coordonează grupările sunt date din spatele gratiilor, iar asta este o problemă extrem de serioasă de care ar trebui să se ocupe Administrația Națională a Penitenciarelor prin fiecare închisoare în parte. Modul în care deținuții ajung să intre în posesia unui telefon mobil și, mai ales, să coordoneze din închisoare activități infracționale va fi supus unor discuții interinstituționale.

"Infractorii sunt extrem de insistenți. Sunt foarte multe apeluri până când reușesc să găsească o victimă care să cadă în plasa lor. Ei reușesc să inițieze conversații, dar, din fericire, cele mai multe se încheie atunci când apelații își dau seama că este vorba despre o tentativă de înșelăciune. Pentru ei tot este un câștig, dacă din 100 de apeluri, reușesc să păcălească o persoană, cu sume de ordinul zecilor de mii de euro. Mai sunt și niște măsuri administrative care cred că ar putea fi luate, astfel încât să prevenim asemenea gen de fapte. Acest subiect îl vom discuta în interiorul instituției noastre sau în discuțiile pe care le purtăm cu alte instituții care au atribuții în domeniu. Cred că sunt măsuri care pot diminua drastic posibilitatea din partea deținuților, să aibă posibilitatea să folo-sească telefoane mobile și mai ales în acest scop", a mai precizat comisarul șef Tudorel Dogaru.

"Pedeapsa suplimentară nu este o sperietoare"

Activitățile infracționale sunt coordonate, de cele mai multe ori, de către deținuți care au de ispășit o pedeapsă mai lungă de 10 ani și care știu că nu vor ieși din închisoare prea curând. De aceea, autoritățile se gândesc la metode care să stârpească activitățile ilicite din spatele gratiilor, întrucât pedepsele suplimentare n-au randamentul scontat.

"Am constatat că unii dintre cei care mai fuseseră prinși, inclusiv în acest an, s-au dovedit a fi autori și în alte rețele, constatările fiind făcute tot în cursul acestui an. Asta înseamnă că, din punctul lor de vedere, nu reprezintă un mare risc. Adică au o condamnare foarte mare, de 12 sau 15 ani și probabil că nu le pasă de ceea ce ar putea să primească în plus la pedeapsă. Astfel, trebuie să găsim alte metode, întrucât lipsa eliberării condiționate sau pedeapsa suplimentară este clar că nu este o sperietoare", a conchis Tudorel Dogaru.