Traficul fluvial de mărfuri a înghețat bocnă

Dunărea este un pod de gheață din Germania până la Marea Neagră. De două-trei săptămâni, convoaiele de nave sunt prizoniere în porturi și în zonele de refugiu. Magaziile și silozurile porturilor fluviale sunt supraîncărcate cu mărfurile care așteaptă reluarea navigației fluviale. 

Aflate la capătul coridorului pan-european VII, canalele Dunăre - Marea Neagră, Poarta Albă - Năvodari, porturile Constanța și Midia sunt în suferință. 

Iarna grea a afectat sectoare întregi ale economiei naționale și europene, care depind de transportul mărfurilor pe Dunăre: exportatori și importatori, armatori, operatori portuari, companii de agenturare, pilotaj și remorcaj, administrații portuare, transportatori auto și feroviari. 

Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile își programase pentru luna ianuarie un trafic de 2.100.000 de tone capacitate. A realizat ceva mai mult de o pătrime, 564.163 tone capacitate.

Lucian Bucuroiu, director exploatare în cadrul companiei, descrie astfel situația: "Navigația și porturile de pe Canalul Poarta Albă - Năvodari sunt închise, din cauza podului de gheață, de 20 - 30 de centimetri. Pe Canalul Dunăre - Marea Neagră se navigă pe un șenal cu gheață spartă. 

Luni seara a venit un convoi de la Dunăre, cu nava "Mercur 208". Marți, nava a plecat din portul Agigea spre Cernavodă. 

Într-adevăr, nu au mai venit convoaie de nave de la Dunăre, deoarece fluviul este blocat de ghețuri. S-a mai circulat cu eforturi foarte mari din partea Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați. 

În zilele următoare, va intra un remorcher pe Canalul Dunăre - Marea Neagră pentru a sparge gheața, astfel încât să grăbim procesul de dezghețare. Din păcate, acest efort nu ne ajută cu nimic câtă vreme nu se circulă pe Dunăre. Vom menține acest șenal navigabil de 30 de metri lățime numai în măsura în care vom avea trafic."

În privința traficului nerealizat, Bucuroiu susține că CNACN nu își face griji. "Am mai trecut prin astfel de situații și în câteva luni s-a recuperat."

Într-adevăr și în ianuarie 2016, în prima jumătate a lunii, au fost probleme. Marfă exista în silozuri, dar navele erau nevoite să încarce sub capacitate, întrucât traficul pe Dunăre era afectat de seceta prelungită și de podurile de gheață. Abia de la jumătatea lui ianuarie, când au venit ploile și dezghețul, condițiile de navigație pe fluviu au început să se normalizeze. 

Culoarul de transport pan-european VII dă cele mai mari bătăi de cap economiei comunitare. Uniunea Europeană și statele dunărene vorbesc mult despre dezvoltarea transportului fluvial ca alternativă "curată" la transportul rutier și feroviar, dar fac prea puțin pentru susținerea lui. Navigația pe Dunăre este afectată parțial sau total un mare număr de zile pe an, din cauza secetei, care duce la scăderea adâncimilor sub cota de naviga-bilitate, ori a podurilor de gheață. 

Fără ample lucrări hidrotehnice de reamenajare a cursului fluviului, de înlăturare a pragurilor și de asigurare a adâncimilor optime, fără investiția într-o flotilă de spărgătoare de gheață, navigația pe Dunărea nu se va putea desfășura 365 de zile pe an, cu navele încărcate ochi, iar armatorii nu vor fi încurajați să investească în flote noi, ecologice, moderne.