Traficul de mărfuri pe canalele navigabile a crescut cu peste 4%

Deși natura a fost vitregă cu căile de navigație fluvială în acest an, Mercur, Zeul Comerțului, a fost generos. Abundența de mărfuri i-a încurajat pe transportatorisă depășească toate piedicile și să le ducă la destinație, chiar dacă au fost nevoiți să încarce navele doar pe jumătate din cauza adâncimilor scăzute, și să-și dubleze costurile.

Administrațiile porturilor fluviale au avut și ele foarte mult de muncă, fiind nevoite să intervină cu drăgi, pentru a asigura adâncimile, și cu împingătoare pentru a debloca navele împotmolite în mâl.

În ciuda tuturor greutăților întâmpinate de navigația fluvială, fluxurile de mărfuri pe canalele navigabile Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Midia Năvodari au crescut. În primele nouă luni ale anului 2015, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile a înregistrat un trafic de 25.266.608 tone capacitate, cu 11,77% mai mare decât în perioada de referință din anul precedent, și de 10.737.446 tone marfă, în creștere cu 4,4%.

În structura mărfurilor, ponderea cea mai mare, 55%, o dețin cerealele. Urmează minereurile - 25%, produsele energetice - 12%, materialele de construcții - 3% și produsele chimice - 2%. O pondere de 36% din marfa transportată pe canalele navigabile provine din România, 25% din Ungaria, 23% din Serbia și 10% din Bulgaria. În perioada ce a mai rămas până la finele anului, cantitățile de cereale, îndeosebi de porumb și floarea-soarelui, se vor diminua. Pe de altă parte, navigația fluvială va resimți, în continuare, efectele secetei.

Potențialul canalelor navigabile Dunăre- Marea Neagră și Poarta Albă - Midia Năvodari rămâne insuficient exploatat din cauza actualelor condiții de navigație de pe Dunăre. Bazinul fluviului necesită lucrări de dragare, de îndepărtare a pragurilor și de regularizare, astfel încât să se asigure adâncimea minimă de navigație, de 2,5 metri, pe întregul parcurs. Porturile dunărene au nevoie de investiții în terminale moderne și conexiuni rutiere și feroviare cu interiorul. 

Sunt necesare flote noi, specializate în transportul containerelor și hidrocarburilor, adaptate condițiilor de navigație de pe Dunăre. La rândul lor, administrațiile fluviale și ale porturilor trebuie să aibă dotările necesare pentru a asigura condiții bune de navigație și în perioadele de îngheț. Anul 2015 a pus la grea încercare întreaga rețea de căi de navigație interioară a Uniunii Europene, arătându-i punctele slabe și obligând comunitatea să-și modifice strategia. De acum înainte, nu vor mai fi finanțate planurile locale, ci planurile regionale de dezvoltare. În intervalul 2015 - 2020, toate țările riverane Dunării vor participa la realizarea unui master plan general, pe baza căruia vor fi finanțate viitoarele investiții. Bruxellesul consideră că doar printr-o abordare comună, pe baza unui proiect regional, strategia Dunării va putea fi pusă în aplicare.

Și pentru că tot am vorbit despre investiții, trebuie arătat că lucrările de mo-dernizare a ecluzelor de la Cernavodă, Agigea și Ovidiu, pe un sens de navigație, se apropie de final. Începând din 2016, vor demara lucrările pe cel de-al doilea sens.