Seceta a blocat sute de barje pe Dunăre și în portul Constanța

O flotă uriașă de barje a intrat "în șomaj" în portul Constanța. Vineri, 148 de unități navale goale așteptau să crească apele Dunării, pentru a porni la drum. Doar 30 de barje aveau mărfuri (cereale). Câteva dintre ele veniseră din partea de sus a Dunării, de la Calafat, Turnu Măgurele și Oltenița. S-au aventurat până la Constanța, încărcate pe jumătate sau chiar pe sfert, pentru a nu se împotmoli pe drum. În josul Dunării nu sunt probleme cu adâncimile, așa că barjele venite de la Brăila și Cernavodă sunt ceva mai multe.

Criza adâncimilor
Traficul fluvial de mărfuri este blocat. Convoaiele de barje sunt în așteptare. Din cauza cantităților reduse de precipitații, din această vară, Dunărea nu mai asigură adâncimile minime de navigație.
Circulația convoaielor de nave este puternic afectată mai ales între porturile Corabia și Giurgiu. Pe data de 15 septembrie, peste 50 de barje încărcate cu cereale și fier vechi se aflau în ancoră, în porturile Orșova, Drobeta Turnu Severin și Calafat, din cauza cotelor scăzute ale apei Dunării. Alte șase erau blocate la Bechet, iar un împingător urcase pe un banc de nisip în zona localității Bistreț, unde adâncimea apei era sub miră cu 140 centimetri.
Ministerul Transporturilor a infor-mat Comitetul Național pentru Situații de Urgență că numărul unităților navale imobilizate pe Dunăre a ajuns la 257. Potrivit datelor Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), în foarte multe zone adâncimile sunt sub
1,2 - 1,4 metri.
Situația critică impune lucrări urgente de dragaj. În acest scop, ministerul i-a solicitat guvernului alocarea unei sume de aproximativ 4 milioane de lei.

Canalul suferă
Canalul Dunăre - Marea Neagră asigură în mod constant adâncimi de 7,50 m, dar ce folos. Este dependent de ceea ce se întâmplă pe fluviu. "Traficul este destul de slăbuț. Avem o zi și jumătate întârziere pe luna septembrie. Am făcut un trafic cu 100.000 tone mai puțin decât trebuia. Perspectiva este jenantă. Dinspre Călărași, pe Dunăre, nu prea mai sunt convoaie. Se mai mișcă mărfurile dinspre Constanța spre Galați: minereu, cărbune și agregatele pentru autostradă" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Valentin Zeicu, directorul general al Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile.
El se așteaptă ca evoluția hidrografică să fie favorabilă transportatorilor: "Începând din data de 16 septembrie, Dunărea a început să crească. A luat deja 3 cm. Până pe 21 - 22 septembrie ar putea spori cu 25 - 30 cm. Traficul se va înviora, iar până la finele lunii avem șansa să diminuăm pierderea. În schimb, pentru luna octombrie, mă aștept la un excedent de trafic."

Exemplul Rinului
Criza adâncimilor, cu care transportatorii fluviali se confruntă în fiecare an mai secetos (astfel de blocaje au avut loc în 2003 și 2007), pune sub semnul întrebării strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, adoptată de Consiliul European în decembrie 2010. Ce valoare mai au cele 200 de "acțiuni prioritare" subsumate, menite să contribuie la dezvoltarea potențialului economic al zonei, dacă navigația este blocată în fiecare an mai secetos? În mod surprinzător, tocmai asigu-rarea adâncimilor minime (chestiu-nea nodală a transportului fluvial) nu constituie o prioritate a strategiei.
"Transportul pe Rin asigură 80% din traficul fluvial de mărfuri al Europei, iar Dunărea, doar 10%. Evident, Dunărea este sub-exploatată, iar din această cauză și Constanța, în calitate de port al Mării Negre este subutilizat" - declara, în iunie 2008, pentru cotidianul "Cuget Liber", Jonathan Scheele, director pentru logistică și transporturi în cadrul Direcției Generale pentru Transport și Energie a Comisiei Europene.
De atunci și până astăzi situația nu s-a schimbat. Ce anume face Rinul mai circulat? Răspunsul este cât se poate de simplu: condițiile de navigație, adâncimile. Rinul a avut parte de o strategie adecvată nevoilor transportatorilor.
Ce ar trebui făcut în cazul Dunării? Răspunsul l-a dat chiar Scheele: "Astăzi avem în Europa de nord un sistem fluvial pe Rin, care este foarte eficient. Este nevoie de a transpune această experiență și pe Dunăre. Iar pentru aceasta este nevoie de investiții publice, nu foarte mari, pentru a asigura o navigabilitate continuă. De asemenea, e nevoie de investiții în porturi, în terminale de containere, multimodale, în tipuri noi de nave."