Scandal pe piața formării profesionale a tinerilor și adulților

Înainte de 1990, de formarea profesională a tinerilor și adulților se ocupau atât Ministerul Educației, cât și celelalte ministere. Ministerul Educației avea în subordine școlile profesionale, liceele teoretice și tehnice, școlile postliceale, instituțiile de învățământ superior și doctoral. La rândul lor, celelalte ministere aveau propriile centre de calificare și perfec-ționare. În plus, marile întreprinderi din subordinea ministerelor organizau cursuri de calificare, policalificare și recalificare. Toate întreprinderile și instituțiile din economia națională erau obligate să organizeze, prin programe interne, perfecționarea profesională a cel puțin o treime din personalul angajat.

După 1990, sistemul de formare profesională a tinerilor și adulților a intrat în criză. Școlile profesionale, care dăduseră generații întregi de muncitori bine calificați au fost desființate, numeroase centre de perfecționare și-au închis porțile, întreprinderile intrate în procesul de restrângere a activității ori de privatizare au încetat să mai organizeze cursuri de calificare, iar despre formele de perfecționare periodică a tuturor lucrătorilor nimeni nu-și mai aduce aminte. 

Lipsa lucrătorilor calificați și incapacitatea învățământului de stat de a-i pregăti au dus la apariția unei rețele de furnizori de formare profesională cu capital privat, care asigură pregătirea lucrătorilor cu studii gimnaziale, medii și superioare în meseriile și specialitățile cerute pe piața muncii. Spre deosebire de sistemul de stat, cel privat ține în permanență legătura cu agenții economici și este extrem de dinamic. Se pliază pe schimbările rapide din economie, răspunde nevoilor sale și este aplicat. Își adaptează conținutul și metodele de instruire la cerințele beneficiarilor.

Desigur, sistemul acesta nu funcționează de capul său. Statul le-a impus furnizorilor de formare profesională să respecte un set de reglementări, astfel încât pregătirea forței de muncă să se înscrie în standarde stabilite la nivel național. 

Performanțele acestui sector, exprimate în sutele de mii de lucrători pregătiți, dar și în cifre de afaceri importante, a stârnit apetitul structurilor statului; altfel nu se explică de ce se străduiesc, din răsputeri, să-l blocheze și, în final, să-l distrugă. 

Felicia Andrei, directorul Fundației Școala Portuară Constanța, ne-a semnalat faptul că, din decembrie 2016 și până în prezent, furnizorii de formare profesională nu au putut finaliza cursurile organizate. Trebuie știut că membrii comisiilor de examinare sunt numiți de comisiile județene și sunt retribuiți de la bugetul de stat. Întrucât nu existau norme privind plata lor, nu s-au organizat examenele de absolvire. În februarie 2017, a fost dat Ordinul de ministru nr. 166 care precizează cum sunt plătiți membrii comisiilor. Dar ce folos, dacă nu s-a alocat și bugetul aferent!. "Practic, s-a blocat procesul de formare a adulților", afirmă Felicia Andrei.

Dar amenințarea cea mai mare vine de la Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților, care lucrează la legea de modificare a OUG 96/ 2016 referitoare la formarea profesională a adulților. În luna decembrie, această activitate fusese trecută de la Ministerul Educației în coordonarea Ministerului Muncii. Acum, prin modificarea actului normativ sus-pomenit, urmează să fie trecută din nou la Ministerul Educației.

Asociația Patronală a Furnizorilor de Formare Profesională din România a adresat o petiție prin care solicită ca activitatea de formare profesională a adulților să fie coordonată, controlată și reglementată din punct de vedere al sistemului de asigurare a calității de către Ministerul Muncii. În sprijinul solicitării sunt aduse următoarele argumente: 

- adulții fac parte din piața muncii din România și au dreptul să beneficieze de formare profesională, indiferent de domeniul în care lucrează, de vârsta lor sau de pregătirea profesională pe care o dețin, pentru a putea răspunde exigențelor angajatorilor lor, fie că sunt societăți comerciale private sau instituții publice;

- formarea profesională a adulților trebuie să fie controlată, coordonată și reglementată de către Ministerul Muncii, deoarece acest minister cunoaște cel mai bine realitățile din piața muncii, necesarul de forță de muncă calificată pe domenii de activitate și regiuni geografice. 

Asociația atrage atenția că disfuncționalitățile ireparabile apărute în formarea profesională în ultimii ani au dus România la cea mai mică rată de participare la formare profesională a adulților, din toate țările membre UE.

Furnizorii de formare profesională consideră că propunerile de modificare a OUG 96/2016, venite din partea deputaților au ca scop scoaterea furnizorilor de formare profesională de pe piață și preluarea activității lor de către universități. Acesta va duce la crearea unor monopoluri și la dispariția a mii de locuri de muncă din rândul furnizorilor de formare profesională. 

Eu cred că cea mai gravă consecință este faptul că sistemul de formare profesională nu va mai răspunde nevoilor pieței forței de muncă. Cea mai bună dovadă este faptul că foarte multe universități și-au demonstrat incapacitatea de a se plia pe nevoile economiei. Multe dintre ele funcționează ca fabrici de diplome în specialități de care nimeni nu are nevoie, produc rebuturi profesionale și armate de șomeri. 

La rândul ei, Camera de Comerț și Industrie a României și-a exprimat "îngrijorarea privind demersurile de modificare a OUG nr. 96/2016, fără o consultare prealabilă a tuturor actorilor implicați în domeniu: furnizori de formare profesională autorizați, asociații, sindicate, patronate, camere de comerț, inclusiv beneficiari ai programelor de formare profesională a adulților, cu referire în special la companiile care își specializează resursa umană prin programe de formare profesională. (…) CCIR apreciază necesitatea unui dialog între toți actorii implicați cu privire la modificările ce se doresc a fi aduse domeniului formării profesionale a adulților, subliniind faptul că atât modificările, cât și desfășurarea propriu-zisă a activității de formare trebuie realizate în cadrul unui parteneriat deschis."