România - pusă la colțul de rușine! Iată ce îi recomandă Comisia Europeană

Pe data de 22 mai 2017, Comisia Europeană a transmis către toate țările comunitare câte un set de recomandări specifice, în care sunt definite orientările de politică economică pentru fiecare stat membru în parte, pentru următoarele 12 - 18 luni.

Cu acest prilej, România a primit un avertisment cu privire la existența unei abateri semnificative, în 2016, de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. După cum vă amintiți, în 2016, la cârma țării se afla Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, fost comisar european.

Și asta nu e tot (vorba reclamei)! Comisia i-a propus Consiliului European să impună României să ia măsurile necesare în 2017, în vederea corectării acestei abateri semnificative. Trebuie precizat că este prima oară când se aplică această procedură în Uniunea Europeană.

Setul de recomandări cuprinde o amplă analiză a situației economice și sociale a țării noastre. Comisia Europeană apreciază că România are un cadru fiscal-bugetar solid, dar care nu este pe deplin respectat. Astfel, bugetul pentru 2016 a deviat semnificativ de la obiectivul pe termen mediu, respectiv atingerea unui deficit structural de 1% din PIB, până în 2020. Iar bugetul pentru 2017 a deviat și mai mult de la normele fiscale naționale.

Comisia afirmă că evaziunea fiscală este un fenomen răspândit în România. Ea constată că, în 2016, s-a observat o îmbunătățire a ratei de conformare fiscală. În schimb, inspecțiile efectuate de autoritățile fiscale și de cele din domeniul muncii nu au condus la obținerea unor rezultate mai bune.

România are cea mai mare polarizare socială din UE. Averile a 20% din populația țării, constituită din persoanele cu veniturile cele mai ridicate sunt de peste opt ori mai mari decât cele ale unei categorii de 20% din populație, reprezentată de pătura cea mai săracă a societății. Raportul este semnificativ superior mediei din UE.

Munca nedeclarată și practica "salariilor în plic" (munca gri) sunt un fenomen de amploare, iar controalele efectuate de instituțiile statului se dovedesc ineficiente.

Dacă rata șomajului a atins un nivel scăzut, în schimb se adâncește penuria forței de muncă, în condițiile îmbătrânirii populației și ale numărului ridicat al celor ce migrează pe piața internațională a muncii. Sondajele internaționale indică faptul că adolescenții din România au deficiențe grave în ceea ce privește competențele de bază. Rata ridicată de părăsire timpurie a școlii, rata scăzută de absolvire a învățământului superior și numărul ridicat al emigranților au ca efect o penurie de lucrători calificați.

Pe de altă parte, rata de inactivitate este una dintre cele mai ridicate din UE. Numărul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este în continuare foarte ridicat.

Deși rămâne printre cele mai mici din UE, nivelul salariului minim din România a crescut considerabil în ultimii ani. Majorările din perioada recentă au dus la creșterea semnificativă a numărului de lucrători care câștigă salariul minim pe economie și la o nivelare puternică în partea inferioară a ierarhiei salariilor.

Administrația publică e grevată de proceduri opace, de lipsa de transparență în luarea deciziilor, de proceduri administrative greoaie, de o coordonare deficitară între politicile sectoriale și de amploare a corupției.

Infrastructura de transport, deficitară atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ, este unul dintre factorii principali care au frânat dezvoltarea economică a României.

România a avut în ultima perioadă una dintre cele mai ridicate rate ale investițiilor din UE. Cu toate acestea, în 2016 volumul investițiilor publice a scăzut, acest lucru datorându-se, printre altele, nivelului redus de absorbție a fondurilor UE.

Corupția persistă la toate nivelurile și rămâne un obstacol în calea afacerilor. România a realizat progrese substanțiale în reforma sistemului judiciar și în combaterea corupției la nivel înalt. Cu toate acestea, mai trebuie întreprinse acțiuni care să se garanteze durabilitatea și ireversibilitatea reformelor.

Comisia Europeană recomandă României următoarele:

- în 2017 să corecteze abaterea de la obiectivul de deficit bugetar, iar în 2018 să continue politica de stabilitate fiscal - bugetară;

- să consolideze comportamentul de conformare fiscală a contribuabililor și să asigure creșterea colectării impozitelor;

- să combată munca nedeclarată, inclusiv prin controale;

- să adopte legislația privind egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei;

- să instituie un mecanism transparent de stabilire a salariului minim, în consultare cu partenerii sociali;

- să îmbunătățească accesul la un învățământ general de calitate;

- în domeniul sănătății, să favorizeze tratamentul ambulatoriu și să combată plățile informale;

- să adopte legislația care să asigure existența unui corp al funcționarilor publici profesionist și independent, recrutat pe baza unor criterii obiective;

- să consolideze ierarhizarea în funcție de priorități a proiectelor de investiții publice și pregătirea acestora;

- să asigure în timp util punerea în aplicare a strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice.