Recordurile și suferințele portului Constanța
Articole de la același autor
ACUZAȚII GRAVE PRIVIND CORUPȚIA DIN PORTUL CONSTANȚA
30 Septembrie 2013
Ți-ai făcut țuică de casă, trebuie să plătești acciză!
26 August 2013
Corupția din porturile maritime a explodat
02 Octombrie 2013
Cine a câștigat bătălia pentru un post în vămile constănțene
31 August 2013
Totul despre marele concurs de la Antifraudă
25 Septembrie 2013
Va fi înființată regionala fiscală Dobrogea?
31 August 2013
În 1990, portul Constanța avea o capacitate teoretică de operare a mărfurilor de 100 milioane tone pe an. În urma investițiilor realizate în ultimii 15 ani, aceasta a depășit 120 milioane tone pe an.
Prin modernizarea terminalelor existente și prin atragerea investițiilor în uriașul teritoriu liber din zona de sud, capacitatea de operare ar putea spori cu peste 50%.
Din punct de vedere al dimensiunilor și al potențialului de operare, portul Constanța se situea-ză, în prezent, printre primele cinci-șase mari porturi ale Europei. Din păcate, portul Constanța și porturile maritime românești în ansamblu sunt exploatate cu mult sub capacitatea teoretică.
Potrivit Eurostat, porturile maritime ale UE au derulat, în anul 2004, o cantitate de 3.570,2 milioane tone de mărfuri, care a urcat la 3.918,7 milioane tone, în 2008 (ultimul an al creșterii economice), pentru a coborî la 3.706,4 milioane tone în 2011.
Traficul în porturile maritime românești a avut o evoluție asemănătoare: a crescut de la 40,6 milioane tone, în 2004, la 50,5 milioane tone, în 2008, pentru a se prăbuși la 38,9 milioane tone, în 2011.
Din 2004 până în 2008, poziția porturilor românești în UE s-a întărit, ponderea lor în traficul total comunitar crescând de la 1,14% la 1,29%. Dar s-a deteriorat, în timpul crize economice, coborând la 1,05%. Cu 40,6 milioane tone de mărfuri manipulate în 2011, portul Constanța n-a reușit să se situeze printre primele 20 de porturi ale UE. Prima poziție a clasamentului a fost ocupată de Rotterdam, cu 370,3 milioane tone, pe locul 20 situându-se Dunkerque, cu 40,8 milioane tone.
Cu un trafic de 662.796 TEU, Constanța n-a intrat nici în Top 20 după numărul containerelor manipulate. Primul loc i-a revenit portului Rotterdam, cu 14.730.000 TEU, iar locul 20, portului Gdansk, cu 685.000 TEU.
Până în 2013, Constanța nu a figurat în clasamentul porturilor în care se îmbarcă și se debarcă pasageri, întrucât era folosit, de către navele de croazieră, doar ca port de escală, pentru organizarea unor vizite de 10 -12 ore. În 2013, la 27 septembrie, nava 2013 "MSC Musica" a inaugurat serviciile de îmbarcare-debarcare din Constanța și, astfel, după circa 70 de ani, s-a reluat tradiția croazie-relor organizate de nava "Transil-vania", supranumită "Lebăda Mării Negre".
În topul traficului de mărfuri din zona Mării Negre, Constanța ocupă a doua poziție după Novorossiysk, cel mai mare port al Federației Ruse. În 2012, portul rusesc a manipulat 117,4 milioane tone, iar Constanța, 44.880.758 tone. În schimb, portul Constanța încă mai deține primul loc pe piața containerelor, cu, 684.059 TEU, în 2012, fiind urmat de Novorossiysk, cu 623.700 TEU. În cazul portului rusesc, volumul real ar putea fi ceva mai mic (este posibil ca operatorul să fi adunat la total și traficul de containere din alte câteva porturi în care activează).
De-a lungul anilor, portul Con-stanța a înregistrat o serie de recor-duri, care demonstrează uriașul său potențial. Astfel, în 1988, a derulat o cantitate de 62.342.000 tone de mărfuri, record ce nu a mai fost egalat până în prezent.
În 2007, traficul de containere a ajuns la 1.411.370 TEU (respectiv 12.643.000 tone de mărfuri), din care: 708.900 TEU - containere goale și 702.470 TEU - containere pline. Odată cu dezvoltarea terminalelor de containere din porturile ucrainene și rusești, poziția Constanței pe această piață a slăbit dramatic.
Pe data de 9 august 2012, în terminalul "Comvex", din portul Constanța, a acostat mineralierul chinezesc "Hebei Succes", sub pavilion Honk Kong, cea mai mare navă care a plutit vreodată pe apele Mării Negre (322 metri lungime, 58 metri lățime și capacitatea de 233.592 tdw). Asistența la manevra de intrare în port a fost asigurată de piloții Sergiu Floca și Florian Maxim,
Pe 17 octombrie 2013, tot în terminalul Comvex, a acostat bulk carrierul "Golden Shanghai", sub pavilion Malta, fiind nava cu cel mai mare pescaj care a intrat vreodată în portul Constanța, respectiv 17,90 metri. Nava are lungimea de 292 metri, lățimea de 45 metri, capacitatea de 175.835 tdw și era încărcată cu 178.000 tone de cărbune cocsificabil. Manevra a fost executată de piloții maritimi Gheorghe Saricu și Adrian Bujini.
Cele două recorduri demonstrează capacitatea portului Constanța de a primi nave cu dimensiuni de 300 metri și peste, dar și calitatea înaltă a serviciilor de siguranță.
După recoltele excepționale din acest an, din România, Serbia și Ungaria, portul Constanța se pregătește să bifeze un nou record. La finele anului agricol 2013 - 2014, va avea, cu certitudine, cel mai mare trafic de cereale realizat vreodată.
Ce oprește portul Constanța să-și pună în valoare uriașul potențial? În primul rând, starea precară a conexiunilor sale cu continentul. Rețeaua rutieră și cea feroviară nu răspund nevoilor sale. România are prea puțini kilometri de autostradă, iar podul de la Agigea, de peste Canalul Dunăre-Marea Neagră, este închis pentru traficul greu. Din acest motiv, Turcia a renunțat la linia de navigație Ro-Ro de pe ruta Pendik - Constanța.
În scurta perioadă cât a funcționat (20 noiembrie 2011 - mijlocul lunii septembrie 201), linia înregistrase o creștere continuă. Numărul truck-urilor cu mărfuri, debarcate și îmbarcate din portul Constanța, ajunsese la 1.500 pe lună. Cu toată bunăvoința lor, din cauza stării rețelei rutiere și a podurilor, transportatorii turci au fost nevoiți să renunțe la ruta prin România.
Pe căile ferate, din țara noastră viteza medie a trenurilor de marfă este de 40 km pe oră, fiind cea mai mică din Europa. Din acest motiv, peste 50% din traficul de mărfuri dintre continent și portul Constanța se derulează pe șosele. Proprietarii de mărfuri preferă transportul cu TIR-ul, chiar dacă se realizează în condiții dificile, celui cu trenul, mult prea lent și nesigur.
Nici conexiunea fluvială nu e mai brează. Pragurile de pe Dunăre, neasigurarea condițiilor de navigație în perioadele de secetă și în iernile geroase, dar și lipsa terminalelor specializate din por-turile fluviale românești frânează traficul spre portul Constanța.
Comentează știrea
FONDURI UE
21 octombrie 2013
FONDURI UE
Acum este momentul: In 2013 Fondurile Europene NERAMBURSABILE se Acorda si la noi la fel de Usor ca in statele membre ale Uniunii Europene! Iata cum obtii fonduri europene pentru afacerea ta in doar 2 luni si 17 zile. Aflii mai multe detalii pe site-ul:www.fondurieuropenenerambursabile.ro
Articole pe aceeași temă
Joi, 17 Octombrie 2013
Miercuri, 16 Octombrie 2013
Luni, 14 Octombrie 2013
Marţi, 08 Octombrie 2013
Luni, 07 Octombrie 2013
Luni, 07 Octombrie 2013
Luni, 21 Octombrie 2013
Sâmbătă, 12 Octombrie 2013
Sâmbătă, 12 Octombrie 2013