Prima călătorie în jurul lumii a unei nave românești (I)

În urmă cu câteva zile, pe când mă aflam la redacție, am primit vizita unui bătrân marinar. Fără altă introducere, lupul de mare a intrat în subiect:

"Domnule redactor, anul acesta se împlinesc 50 de ani de la prima călătorie a unei nave românești în jurul lumii. Aș vrea să scrieți un articol despre acel voiaj al cargoului "București". Comandantul era Liviu Neguț. Poate că ați auzit de el. Eu am fost timonier în echipajul lui."

L-am privit cu mare interes pe bărbatul din fața mea. În adolescență, auzisem la radio despre acea ispravă, dar amintirile mele erau extrem de vagi. Lui Neguț i se dusese faima în flota României, în orașul-port Constanța, dar nicioda-tă nu avusesem norocul să-l întâlnesc pe vreunul dintre eroii acelui voiaj. Acum mi se ivise șansa nesperată de a consemna, în calitate de ziarist, povestea acelei călătorii faimoase, probabil neegalată, până astăzi, de vreun echipaj românesc.

"Mă numesc Andrei Lazăr - și-a început bătrânul povestea. M-am născut pe 9 februarie 1934, în Ceamurlia de Jos, județul Tulcea. Am făcut școala Profesională Piscicolă la Jurilovca, între 1951 - 1953, și am lucrat, o vreme, pe navele Întreprinderii Piscicole Flota de Larg. Din 1961 până în februarie 1962, am făcut Școala de Marină, în portul Constanța. Poate vă aduceți aminte, era în clădirea Bursei Vechi. După o îmbarcare de o lună pe yacht-ul "Libertatea", care era acostat în port, întreprinderea "Navrom" m-a repartizat pe nava "Ardealul", care se răsturnase în dana zero. Cei din echipaj trebuia să-l pregătim pentru lucrările de reparații capitale. De pe "Ardealul" am ajuns pe nava "București", al cărui comandant era Gheorghe Balaban, cunoscut, astăzi, de toți marinarii români, pentru cărțile sale de navigație."

Nava "București" a fost construi-tă la șantierul naval din orașul-port Rijeka, Croația, care făcea parte din Iugoslavia, în acele timpuri. Comandantul Gheorghe Balaban a stat în șantier și a supravegheat lucrările de construcție.

Cargoul avea capacitatea de 12.951 tdw, 152 metri lungime, 18,8 metri lățime, pescajul de 9 metri și atingea viteza de 14 noduri.

Nava a plecat din șantier și, pe data de 15 iulie 1962, a intrat în portul Constanța, unde a mai stat o lună, în dana 10, pentru armare și încărcare.

În ziua sosirii cargoului în port - relatează fostul timonier - pe cheu se afla însuși Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretarul general al Partidului Muncitoresc Român. Dar, întrucât manevra de acostare s-a prelungit prea mult, a renunțat să mai aștepte. A revenit după vreo patru-cinci zile.

Dej și câțiva activiști din comitetul de partid pe port au sosit cu două mașini. Erau escortați de motociclete. La bord, a fost întâmpinat de comandantul Gheorghe Balaban, care i-a dat raportul.

Nava era de o frumusețe rară, atât la interior, cât și la exterior.

Dej a fost condus mai întâi la cabina comandantului, care era mobilată luxos, având fotolii capitonate cu pluș și covoare fine.

Acolo, l-a întrebat pe secretarul de partid de pe port: "Comandantul este membru de partid?". Când a aflat că nu este, a vrut să știe motivul. I s-a spus că Balaban a fost în Germania, în cel de-Al Doilea Război Mondial. Mai târziu, comandantul a povestit celor din echipaj cum a fugit de la nemți, cum a reușit să scape cu viață, până a ajuns în țară. Lui Dej nu i-a păsat de trecutul lui Balaban și a dat ordin să fie făcut membru de partid.

Vizita a continuat în careul ofițerilor (la fel de luxos ca al coman-dantului), careul maiștrilor, careul echipajului și în bucătărie (care era excepțională). Gazdele au avut grijă să ocolească cabina echipajului. Aveau toate motivele, pardoseaua din asfalt nu fusese, încă, acoperită cu linoleum.

Mulțumit de ceea ce văzuse, Gheorghiu-Dej a insistat, din nou, ca Balaban să fie făcut membru de partid, ceea ce s-a întâmplat după numai câteva zile. Coman-dantul n-a mai fost nevoit să treacă prin perioada obligatorie de candidatură, care dura un an.

După armare, "București" a efectuat prima cursă spre portul La Valetta, Malta. A dus o elice pentru nava "Cluj", care și-o pierduse. Din Malta, a ajuns la Civitavecchia (Italia), unde a încărcat țigle pentru un alt port italian, Savona. Apoi, în balast, a revenit la Constanța.

Au urmat un voiaj cu porumb, spre nordul continentului (Anglia și Belgia) și un altul din Constanța spre India, de unde a adus bum-bac.

După aceste prime curse, comandantul Balaban a pregătit cargoul pentru cea mai mare aventură a unei nave românești. Dar nu i-a fost dat să intre în istoria navigației românești cu acest voiaj, întrucât a fost promovat pe un post de director la nivel de port.

Pe 11 august 1963, cu Liviu Neguț la comandă, "București" a pornit în faimoasa călătorie în jurul lumii. La ora 18, nava ieșea din dana zero, îndreptându-se spre Cuba. (Va urma)