Vremurile nu sunt deloc bune pentru porturile maritime românești. După saltul de 9% al traficului de mărfuri înregistrat în 2013, a venit stagnarea.
Cauzele stagnării
Cantitățile de mărfuri derulate în 2014 au crescut cu 0,91% față de anul precedent, pentru ca în 2015, sporul să fie de doar 1,25%.
Să ne amintim că anul trecut, activitatea celor trei porturi maritime - Constanța, Midia și Mangalia - a început spectaculos, cu o creștere anualizată de 26% pe total în luna ianuarie, cum n-au mai pomenit portuarii români în ultimii 26 de ani. Debutul fulminant se datora fluxurilor de cereale, mai mari cu… 115%.
Pe măsură ce ne-am apropiat de finalul anului, traficul de mărfuri și-a pierdut vigoarea, din cauza unui complex de factori. Seceta din vara anului 2015 a amputat dramatic recoltele din România, Ungaria, Serbia, Bulgaria și exporturile de grâne și semințe uleioase prin portul Constanța. Siderurgia românească a continuat să își reducă producția, fapt ce a dus la subțierea importurilor de materii prime siderurgice și a exporturilor de metal. Scăderea dramatică a prețurilor hidro-carburilor a afectat substanțial importurile de țiței. Mai trebuie puse la socoteală conflictul dintre Rusia și Ucraina, care influențează negativ piața Mării Negre, dar și starea dezastruoasă a legăturilor feroviare, rutiere și fluviale ale portului Constanța cu centrul Europei.
În 2015, porturile maritime românești au derulat 56.336.772 tone de mărfuri, departe de nivelul de 61.837.716 tone, atins în 2008, și cu mult sub capacitatea lor totală de circa 150 de milioane tone.
Traficul maritim a crescut cu 1,28%, înregistrând 43,60 milioane tone, iar cel fluvial, cu 1,15%, ajungând la 12,73 milioane tone.
Portul Constanța a derulat 88,07% din fluxurile de mărfuri, portul Midia - 11,52%, iar portul Mangalia - 0,41%.
Traficul total este dependent de șase grupe de mărfuri, care împreună dețin o pondere de 91,79%. Cerealele și semințele uleioase reprezintă 38,28%, fiind urmate de hidrocarburi cu 20,87%, articole diverse (marea majoritate containerizate) -12,16%, minereuri și deșeuri metalice - 10,40%, cărbune - 5,69%, produse chimice și îngrășăminte - 4,39%.
Ce a mers și ce nu în traficul de mărfuri
În cele ce urmează vă prezentăm evoluția traficului pe grupe de mărfuri:
a. în creștere față de anul precedent
- cereale - 19.616.118 tone (+12,60%);
- articole diverse - 6.850.355 tone (+1,00%);
- produse petroliere - 5.165.273 tone (+9,56%);
- cărbune - 3.207.635 tone (+48,66%);
- minereuri și deșeuri neferoase - 3.109.993 tone (+21,88);
- produse metalice - 2.062.785 tone (+9,23%);
- îngrășăminte - 1.842.646 tone (+5,76%);
- produse alimentare - 764.667 tone (+83,77%);
- celuloză și deșeuri de hârtie - 65.189 tone (+3,16%);
- animale vii - 61.382 tone (+4,59%);
b. în scădere față de anul precedent
- petrol brut - 6.593.434 tone (-2,33%);
- minereuri de fier și fier vechi - 2.750.024 tone (-50,01%);
- semințe uleioase - 1.951.341 tone
(-21,26%);
- lemn, plută - 855.578 tone (-6,94%);
- produse chimice - 633.504 tone
(-48,24%);
- echipamente, mașini - 363.638 tone
(-0,55%);
- minerale brute sau prelucrate - 293.295 tone (-7,23%);
- ciment - 140.997 tone (-46,88%);
- cartofi, legume, fructe proaspete - 6.488 tone (-44,71%);
- sticlă, sticlărie, produse ceramice - 2.001 tone (-75,19%).
- articole fabricate din metal - 429 tone (-91,62%).
Traficul de containere a totalizat 6,84 milioane tone, respectiv 689.012 TEU, în creștere cu 1,04%, respectiv 3,09%, dar rămâne cu mult sub nivelul capacităților de operare existente.
Doar Constanța e pe plus
Constanța - cel mai mare port românesc - a manipulat 49.615.711 tone de mărfuri, sporul fiind de doar 2,46%. Anul 2015 i-a întărit statutul de port cerealier, grânele și semințele uleioase ajungând la o pondere de 44,53% în traficul total.
Portul petrolier Midia a avut o evoluție inconstantă, ajungând la final de an să înregistreze un trafic de 6.490.184 tone, cu 6,37% mai mic decât în perioada simi-lară din anul precedent.
Cantitățile de mărfuri derulate de micuțul port Mangalia au fost de 230.877 tone, cu 13,55% mai puțin decât în 2014.
Rusia și Ucriana - creșteri superioare
Pe malul opus al Mării Negre au fost consemnate creșteri mai mari ale fluxurilor de mărfuri. Porturile rusești au derulat un trafic de 232,9 milioane tone, cu 10,2% în plus față de 2014. Novorossiysk - cel mai mare port al Federației Ruse - a manipulat 127,1 milioane tone de mărfuri, în creștere cu 4,5%. În celelalte porturi rusești, situația a fost următoarea: Kavkaz - 30,5 milioane tone (+14,9%), Tuapse - 25,2 milioane tone (+13,9%), Taman - 12,3 milioane de tone (+20,89%), Rostov pe Don - 11,6 milioane tone (+12,1,4%), Azov - 7,1 milioane tone (+5,2%), Taganrog - 2,9 mili-oane tone (+2,0%), Temryuk - 2,5 milioane tone (+23,0%) și Yeisk - 3,9 milioane tone (-2,8%), Ucraina a raportat un trafic de 144.826.000 tone, în creștere cu 1,4%. Portul Odessa a derulat 25,58 milioane tone (4,1%). Alte porturi au înregistrat următoarele creșteri: Yuzhny (+2.4%), Berdyansk (+39.2%), Bilhorod-Dnis-trovskyi (+17%), Mykolaiv (+6.8%) și Kherson (+6%).