Portuarii mănâncă productivitate pe pâine
Studiul economico-financiar privind evoluția activității de operare în portul Constanța, în timpul crizei din 2008 - 2011, realizat de cotidianul "Cuget Liber", a ajuns la final. Pe parcursul a trei ediții am mers pe urmele veniturilor realizate de operatorii portuari în vremuri de recesiune, am descoperit ce profituri au făcut și câte locuri de muncă au pierdut.
Concluzia este că industria noastră portuară a stat bine pe propriile-i picioare, dar cu prețul sacrificării a 850 de locuri de muncă.
Deși traficul de mărfuri a scăzut cu 31,41%, până la 40.604.274 tone, în 2011 față de 2008 (ultimul an al creșterii economice), veniturile principalilor 30 de operatori portuari au crescut cu 55,50% în lei (43,46% în euro), iar profitul lor brut total a făcut un salt de 73,85% (respectiv 60,39%). În schimb, s-au pierdut 14,56% din locurile de muncă.
Astăzi, vom vedea cum a evoluat productivitatea muncii în industria portuară, în timpul celor trei ani de recesiune.
Profesorul "Criză"
În cazul celor 30 de operatori portuari care fac obiectul studiului nostru, am calculat productivitatea anuală ca raport între veniturile totale obținute de aceștia și numărul mediu de salariați raportat. Altfel spus, valoarea obținută pentru o companie ne arată cât venit a produs, în medie, un lucrător, în decurs de un an, sau care este productivitatea pe cap de angajat.
Din datele analizate rezultă că, în medie, un lucrător din sectorul de operare al portului Constanța a realizat o producție de 268.524 lei în 2008.
Criza economică a obligat operatorii portuari să reconsidere cheltuielile, inclusiv cele cu forța de muncă, să închidă robinetele pierderilor, să reorganizeze activitatea și să renunțe la o parte din lucrători. Accentul a căzut pe calitatea serviciilor și eficiență.
Pe de altă parte, perioada recesiunii a fost folosită de portuari pentru investiții majore, în special în sectorul cerealier. Se poate spune fără să greșim că 2009, 2010 și 2011 reprezintă ani de progres tehnologic și de creștere a infrastructurii sectorului de operare a mărfurilor, din portul Constanța.
Toate acestea au făcut ca productivitatea anuală a muncii să ajungă la 488.716 lei pe lucrător, cu 82,00% mai mult decât în 2011.
Dintre cele 30 de companii aflate sub lupa studiului, 24 au înregistrat creșteri de productivitate. Eficiența muncii a scăzut doar în șase cazuri.
Criza s-a dovedit a fi un profesor bun și exigent. I-a învățat pe operatori și lucrători să fie mai eficienți, mai productivi, mai competitivi, să se apropie mai mult de modelul occidental de producție. Cei mai mulți dintre ei au luat note de trecere, iar unii au fost declarați premianți. Pe lângă ei sunt și câțiva corigenți.
Mai tari decât Automobile Dacia
Studiul a pus în evidență existența unor mari diferențe de productivitate între operatorii portuari. Un pluton de cinci companii - Kirazoglu Corporation, Sargeant Marine Romania, Barter Trading Romania, Tomini Trading și Canopus Star - se detașează radical de restul lumii, prin indici de productivitate de excepție.
Iată, compania Kirazoglu Corporation, specializată în comercializarea și operarea deșeurilor metalice a înregistrat o productivitate de 7.517.535 lei în 2011, cu 200,36% mai mare decât în 2008.
Până și industrii de vârf, precum cea auto (care folosește linii de producție automatizate și robotizate), ori industria petrolului nu pot visa la un asemenea nivel de eficiență a muncii.
În 2011, lucrătorul mediu de la Automobile Dacia SA a avut o productivitate de numai 983.985 lei, de 7,6 ori mai mică decât a celui de la Kirazoglu Corporation, iar cel de la OMV Petrom SA, de 803,446 lei, adică de 9,3 ori mai mică.
Eu nu pot oferi vreo explicație rațională pentru asemenea diferențe, pentru că nu am suficiente informații. De aceea prefer să le consider unul dintre misterele capitalismului românesc.
Top 30 al productivității muncii
Dar să vedem cum arată topul celor 30 de firme, ierarhizate în funcție de productivitatea muncii pe cap de salariat în 2011, exprimată în lei (în paranteze este prezentată creșterea, respectiv descreșterea, față de 2008):
1. Kirazoglu Corporation - 7.517.535 lei, (+200,36%);
2. Sargeant Marine Romania - 6.344.811 lei, (+79,93%);
3. Barter Trading Romania - 5.043.936 lei, (+142,66%);
4. Tomini Trading - 2.405.714 lei, (+102,50%);
5. Canopus Star - 1.479.397 lei, (+46,75%);
6. North Star Shipping - 563.426 lei, (+60,61%);
7. APM Terminals Romania - 536.428 lei, (+84,36%);
8. Kronospan Zona Liberă Constanța - 423.692 lei, (+52,25%);
9. Comvex - 422.701 lei, (-12,17%);
10. Silotrans - 409.128 lei, (-19,82%);
11. Constanța South Container Terminal - 392.223 lei, (+26,11%);
12. Chimpex - 258.738 lei, (+80,71%);
13. Minmetal - 255.418 lei, (+55,84%);
14. United Shipping Agency - 254.317 lei, (+31,04%);
15. Amvexis Com - 244.857 lei, (+132,97%);
16. Niva Prodcom - 186.612 lei, (+14,60%);
17. European Metal Services - 171.929 lei, (+21,43%);
18. Barter Port Operator - 163.871 lei, (+31,01%);
19. Socep - 147.928 lei, (+48,24%);
20. Umex - 127.125 lei, (+79,21%);
21. Beta Intertrans - 126.658 lei, (+23,72%);
22. Silo - Port - 122.902 lei, (-32,35%);
23. TTS Operator - 112.336 lei, (-23,66%);
24. Oil Terminal -100.818 lei, (-6,31%);
25. Romned Port Operator - 95.403 lei, (-23,33%);
26. Casa de Expediții Phoenix - 92.133 lei, (+64,64%);
27. Decirom - 86.678 lei, (+90,43%);
28. Astar Stevedoring - 66.347 lei, (+31,18%);
29. Frial - 61.531 lei, (+33,81%);
30. Rotrac - 58.789 lei, (+16,64%).
Precizare metodologică
Pentru cititorii nefamiliarizați cu noțiunea "productivitate a muncii" trebuie precizat că aceasta este definită ca "eficiență a muncii exprimată prin raportul dintre cantitatea de produse realizată și volumul de muncă consumat". Despre un lucrător care produce 1.000 de cuie pe oră se spune că este de 10 ori mai eficient sau mai productiv decât cel ce produce 100 de cuie identice, în aceeași unitate de timp.
În practică, este nevoie să se compare eficiența lucrătorilor care realizează produse și servicii foarte diferite. În acest caz, nu poate fi luat ca termen de comparație produsul fizic. Ca urmare, se recurge la ceea ce au comun toate mărfurile: valoarea. Astfel, productivitatea este exprimată ca raport între veniturile produse de o entitate (lucrător, companie, sector de activitate sau economie națională), într-o unitate de timp (oră, zi, lună, an), raportat la numărul lucrătorilor. La nivel macroeconomic, productivitatea se măsoară ca raport între produsul intern brut (care se exprimă valoric) obținut într-un interval de timp și numărul mediu al lucrătorilor din respectiva economie. Astfel, poate fi comparată productivitatea românului cu cea a americanului sau a germanului cu a rusului.
Trebuie făcută o precizare. Productivitatea măsurată prin raportarea la valoarea mărfurilor nu depinde doar de capacitatea productivă a lucrătorilor, a mașinilor și instalațiilor cu care ei operează, ci și de ceea ce se întâmplă pe piață, de evoluția prețurilor și tarifelor. Peste noapte, activitatea unei companii devine mai eficientă doar pentru că a reușit să încheie un contract avantajos, care îi permită să vândă aceeași cantitate de produse la un preț mai bun.
Comentează știrea
Vasile
27 septembrie 2012
Productivitate la operatorii portuarii
Cauza acestor productivitate mari- tarife la fel de mari.Daca s-ar raporta productivitatea de exemplu la tone manipulare Per muncitor in comparație cu porturile din vest s-ar vede ca nu suntem performantei.Acelas lucru e dovedit de profiturile obținute de operatori.
Ion
27 septembrie 2012
Productivitats
Apreciez articolul, insa pt a avea o imagine clara si serioasa, tb spus ca in componenta cifrei de afaceri a cel putin patru din primele 10 din acest top, partea cea mai insemnata a veniturilor nu sunt din operarea portuara propriuzisa ci din vanzrea marfurilor respecive, respectiv unii operatori din portul constanta actioneaza si ca rraderi si ca atare veniturile lor sunt mukt mai mare si asa zisa productivitate a operatorilor nu e corecta. In concluzie, ar tb dat la o parte cat reprezinta aceste venituri din vanzarea narfurilor si abia atunci vom avea o imagine corecta a produvtivitatii operatorilor.
Articole pe aceeași temă
Miercuri, 26 Septembrie 2012
Miercuri, 26 Septembrie 2012
Marţi, 25 Septembrie 2012
Luni, 24 Septembrie 2012
Vineri, 21 Septembrie 2012
Miercuri, 19 Septembrie 2012
Joi, 27 Septembrie 2012
Sâmbătă, 22 Septembrie 2012