"Oil Terminal" a pierdut peste 500.000 de euro în procesele cu Vama Constanța

Vestea că "Oil Terminal" a câștigat războiul în justiție cu Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța a fost primită cu bucurie de către acționari și investitorii de pe piața de capital. Plasamentele lor la această societate nu mai sunt în pericol; dimpotrivă, vor continua să crească.

I-a trecut falimentul pe la ureche

Dacă Vama ar fi câștigat pro-cesul, "Oil Terminal" ar fi fost adusă în pragul falimentului, căci ar fi trebuit să achite 111.228.018,52 lei, reprezentând TVA și comision vamal. Suma s-ar fi dublat prin adăugarea penalităților și dobânzilor de întârziere adunate în decurs de opt ani.

Povestea a început în 2003, când societățile "Rompetrol Rafinare" și "Rafo" au derulat, prin intermediul terminalului petrolier din Constanța, o cantitate de circa un milion tone de țiței. Biroul Vamal Constanța a considerat că societatea "Oil Terminal", în calitate de depozitar și prestator de servicii, este vinovată că a eliberat țițeiul către proprietari, fără efectuarea plăților privind contravaloarea obligațiilor vamale și TVA aferent. Ca urmare, i-a întocmit actele constatatoare și cazul a intrat pe rolul justiției.

"Oil Terminal" s-a apărat, susținând că obligația plății revine proprietarilor țițeiului și cerând să fie anulate actele constatatoare, care o incriminau. De altfel, atât "Rompetrol Rafinare" (în 2003), cât și "Rafo" (în 2007) și-au achitat obligațiile către Vamă.

Situația era clară. Probe de necontestat demonstrau că "Oil Terminal" are dreptate și că justiția nu poate decide decât în favoarea ei. Așa s-a și întâmplat la trei instanțe. Rând pe rând, Judecătoria, Tribunalul și Curtea de Apel Constanța au dat hotărâri care exonerau "Oil Terminal" de orice vină și desființau constatările Vămii.

Faptul că Autoritatea Națională a Vămilor a mers mai departe, inițiind recursul în anulare, nu a fost o surpriză. Se știe că instituțiile statului sunt extrem de rapace și sunt gata să belească contribuabilii de zece piei. Cazul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, după care s-a întors la Tribunalul Constanța, care a dat soluție definitivă.

Dreptatea e scumpă

Justiția i-a dat dreptate companiei "Oil Terminal". Dar dreptatea nu e pe gratis. Costă al dracului de scump, Trebuie întocmite o mulțime de do-sare voluminoase, achitate taxe de timbru, întreținută o armată de juriști, plătite facturile uriașe ale avocaților, experților și contra-experților, susținute numeroasele deplasări la instanțele din capitală. Potrivit unor mici acționari, "compania a irosit între 500.000 și 700.000 de euro" în războiul din justiție. "Este un prejudiciu financiar uriaș - spun ei. Banii trebuie recuperați de la vinovat, de la Direcția Regională pentru Accize și Opera-țiuni Vamale Constanța."

La 30 aprilie 2011, capitalul privat din companie este reprezentat de Fondul Proprietatea, cu o cotă de 10% din totalul acțiunilor, și alți acționari, reprezentând 30,3778%.

Acționarii privați solicită administrației societății să deschidă o acțiune în instanță pentru recuperarea pagubei, inclusiv cu dobânzile și penalitățile de întârziere. Dacă statul, reprezentat de Ministerul Economiei, în calitate de deținător al unui pachet de acțiuni de 59,6222%, nu se grăbește să impună o asemenea măsură, ei au tot interesul ca "Oil Terminal" să-și recupereze banii.

Cine greșește plătește!

Conform Constituției, statul garantează dreptul de proprietate. Dacă se va deschide procesul, așa cum solicită acționarii, Justiția va decide potrivit prevederilor legii fundamentale. Vama va fi pusă la plată, pentru refacerea proprietății ciuntite a "Oil Terminal".

Este drept ca Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța să plătească, dar nu este corect ca paguba să fie suportată de la bugetul statului, adică din banii contribuabililor. Ministerul Finanțelor Publice trebuie să se îndrepte împotriva celor care au greșit: vameșii care au întocmit procesele verbale de constatare, șefii lor și juriștii care au dat avize și au întreținut acest scandal. Toți au dat dovadă de o crasă incompetență, provocând o pagubă de peste jumătate de milion de euro unui agent economic.

Cazul "Oil Terminal" nu este singular. De-a lungul ultimilor 20 de ani, statul a pierdut mii de procese din cauza incompetenței funcționarilor săi. Pentru că nota de plată a acestor eșecuri a fost achitată întotdeauna de contribuabili, birocrații s-au simțit încurajați să greșească pe mai departe și să abuzeze de puterea pe care le-o dă legea.

În prezent, are loc un proces de reformare a statului, care vizează reducerea cheltuielilor cu salariile și prea puțin problemele de esență: competență, mentalități, eficiență, calitatea serviciilor. Credința mea este că instituțiile statului nu vor fi curățate de abuzivi, incompetenți și corupți decât atunci când funcționarilor publici li se va aplica principiul: cine greșește plătește!