Navele de pasageri au șters portul Constanța de pe lista croazierelor

• Știe cineva cum am putea relansa turismul pe apă?

În anul 2013, navele de pasageri care au vizitat portul Constanța au făcut 69 de escale și au adus 54.616 de pasageri. În anul următor, traficul de croazieră a atins un vârf istoric, cu 92 de escale și 70.000 de pasageri.

Apoi, turismul de croazieră de la Marea Neagră a încasat prima lovitură. Ocuparea Crimeei de către Rusia și prezența unor importante forțe navale în regiune a făcut ca 69% din croazierele maritime programate pentru 2015 să fie anulate. Astfel că anul s-a încheiat cu un bilanț dezamăgitor: doar 36 de vizite ale navelor de croazieră cu 35.000 turiști la bord.

Dar lovitura de grație urma să o dea terorismul. Atentatele sângeroase din Turcia au făcut ca Marea Neagră să fie ștearsă de pe listele croazierelor. Astfel că, în 2016, portul Constanța a mai primit doar 14 vizite ale navelor de pasageri, iar numărul turiștilor a coborât la 8.632 de persoane. 

Declinul continuă în 2017. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime a publicat lista croazierelor, din care rezultă că portul Constanța va fi vizitat de 7 nave, care vor face 12 escale. Este vorba de navele maritime "Costa neoRiviera" (cu escală pe 7 mai), "Azamar Quest" (19 iunie, 20 iulie), "Prinsendam" (15 octombrie), "Golden Iris" (22 octombrie), "Amadea" (27 octombrie) și navele fluviale "Treasures" (26 mai, 16 iunie, 7 iulie, 28 iulie, 18 august) și "Swiss Jewel" (15 iunie). 

Am fi nedrepți dacă am susține că singurii vinovați pentru starea turismului de croazieră din portul Constanța sunt Rusia și teroriștii. O parte din vină revine României.

Viorel Grigorenco, reprezentatul firmei Phoenix Shipping and Trading, care a agenturat numeroase nave de croazi-eră, comentează astfel situația: "De-a lungul anilor am observat că una dintre problemele reclamate de organizatorii de croaziere este prețul ridicat față de ceea ce li se oferă turiștilor. Ca idee, la navele de croazieră agențiile practică cel mai mic comision, poate din cauza con-curenței, dar și din motive logice: staționarea scurtă a navelor se coro-borează cu servicii restrânse. Prețul escalei crește semnificativ din cauza tarifelor portuare ridicate. Deci, o escală la Constanța amplifică prețul excursiei pe mare atât de mult, încât față de oferta de a vizita Casa Poporului sau Delta în timpul staționării navei în port (excursii opționale) nu justifică respectiva escală. Sondajele companiilor de navigație, coroborate cu cele ale tur-operatorilor arată că portul Constanța nu se mai regăsește în preferințele turiștilor străini.

Pe de altă parte, ce poate oferi Constanța, care nu le asigură turiștilor nicio protecție în fața hoților de buzunare ce mișună în piața Ovidiu, pe pietonală sau mai știu eu unde? Să vadă ruinele Cazinoului, să se deplaseze din dana de pasageri, prin traficul periculos al portului, până în oraș? Mulți turiștii nu doresc un taxi, ci o promenadă!

Portul preia orice navă de pasageri precum o navă de marfă, cu aceleași tarife. Este nevoie de o altă viziune de asamblu privind organizarea escalelor la Constanța. Ar trebui revăzut impactul direct al turiștilor străini asupra micilor meșteșugari, asupra artei populare și a transferului de informații culturale pe care turismul le produce. Sumbrul oraș al lui Mazăre a devenit un mort indecent al primarului actual."

Poate fi contrazis domnul Viorel Grigorenco? Eu unul nu am argumente! Astfel că nu-mi rămâne decât să mă întreb ce ar putea să-i tenteze, de-acum înainte, pe turiștii străini pentru a se îmbarca pe o navă cu destinația Constanța. Am putea să-i atragem lăudându-ne că suntem unica țară din Uniunea Europeană care a îngenuncheat statul de drept și să-i ducem să vadă pe viu Guvernul Grindeanu? Mă tem că singurii care ar aprecia un astfel de "obiectiv turistic" sunt vizitatorii nord-coreeni. S-ar simți în România ca acasă!