Lumea a III-a are afaceri bănoase și fără dureri de cap

- Domnule Mihai Daraban, România a devenit un cimitir de firme. Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii, a numărat 115.000 de IMM-uri care și-au închis porțile în primul semestru al anului. Care e cauza? Vinovată e criza economică sau politica fiscală a guvernului, taxa forfetară?
- Domnul Ovidiu Nicolescu este un profesor universitar reputat. Nu provine din economia reală, nu a condus o afacere, nu a plătit salarii. Într-adevăr este un bun statistician și teoretician…
- Totuși, statistica nu minte.
- Este o statistică provenită din datele Registrului Comerțului. Ea ne spune că, în România, avem de a face cu un fenomen de suspendare a activității unor firme, nu de dizolvare a acestora. Categoric, fenomenul este consecința acestei crize economice.

Țara subcontractorilor
- Ce are deosebit criza actuală față de celelalte, prin care a mai trecut economia în ultimele decenii?
- Se poate spune că avem de a face cu un fenomen unicat în istoria crizelor economice. Ea a avut loc pe fondul creșterii spectaculoase a prețurilor la materii prime și utilități, fenomen care dereglase toate mecanismele economiei mondiale. Petrolul ajunsese la 148 de dolari pe baril, în iulie 2008. Ce să mai vorbim de prețul cimentului, al minereului de fier și metalului. În aceste condiții, a avut loc criza financiară, care a plecat din sistemul bancar. Instituțiile financiare contribuiseră în mare măsură la escaladarea prețurilor. Acum, băncile culeg roadele acestei politici, ajungând să nu mai aibă resurse.
În cazul României, lucrurile sunt mai complicate. Criza mondială a surprins, în țara noastră, o economie care nu și-a încheiat procesul de restructurare, de modernizare, de capitalizare și care prezintă o dependență ridicată de o singură piață. Aproape 80% din comerțul exterior al României se adresează Uniunii Europene. Iar din punct de vedere al sectorului prelucrător, guvernații români au orientat economia națională să devină un subcontractor al UE. IMM-urile sunt subcontractoarele marilor unități de producție românești, care, la rândul lor, sunt subcontractoare ale concernelor din Occident. Din această cauză, în timp de criză, România se supune principiului dominoului. Cele mai vulnerabile în acest sistem de conexiuni și dependențe economice internaționale și naționale sunt IMM-urile. Nu trebuie omisă o altă realitate specific românească. Multe dintre firmele mici și mijlocii funcționează pe bază "de pont", la umbra unor mari companii. Era firesc ca ele să fie sacrificate când marile companii au început să gâfâie, din cauza crizei. Cât despre politica fiscală a actualului guvern, nu se poate afirma că ar fi dezastruoasă. Să nu uităm că, începând din 2007, guvernele României sunt ghidonate mai mult sau mai puțin de la Bruxelles și că sectorul fiscal trebuie să se supună regulilor comunitare. Guvernul actual poate fi acuzat, în schimb, că nu a dat drumul lucrărilor de infrastructură de care România are atâta nevoie, că a făcut prea puțin pentru reducerea birocrației care împiedică creșterea numărului de proiecte europene. Vă vorbesc din propria noastră experiență. Camera de Comerț are pe rol proiecte cu finanțare europeană. Producem metri cubi de dosare și suntem supuși unui număr mare de controale. Este o birocrație excesivă și descu-rajantă. Dacă noi, care avem specialiștii și logistica pentru aceste proiecte, întâmpinăm atât de mari dificultăți, vă dați seama ce se întâmplă cu un IMM.

Pronosticul lui James Baker
- La nivelul județului Constanța, care este evoluția numărului de firme?
- Eu cred că asemenea cifre nu au relevanță, dacă nu ni se furnizează și cauzele. Studiul statistic ar trebui să pună în evidență și motivele pentru firmele care au fost dizolvate ori și-au suspendat activitatea. În practică sunt foarte multe cauze, care pornesc de la condițiile obiective, ce țin de evoluția pieții, până la cele subiective, legate de calitatea deciziilor acționarilor și managerilor.
- Cum ar trebui să se com-porte agenții economici pe timp de criză?
- Având în vedere statutul de subcontractor pe care îl are economia națională, eu le-am recomandat agenților economici o atitudine prudentă și o comprimare a activității. Am în vedere, în primul rând, restrângerea cheltuielilor și restructurarea priorităților.
- Potrivit Eurostat, la nivelul Uniunii Europene se constată o creștere a optimismului oamenilor de afaceri în ul-timele luni. Dimpotrivă, în România avem de a face cu o deteriorare a sentimentului economic?
- Această diferență pornește de la decalajul existent între România și majoritatea țărilor europene în ceea ce privește evoluția crizei. Noi nu am ajuns, încă, pe fundul prăpastiei. Statisticile arată că încă mai coborâm, chiar dacă este vorba de o involuție strunită, temperată. Probabil că această tendință va fi stopată prin primăvara lui 2010, după care va începe creșterea. Am discutat și cu analiști din SUA. Zilele trecute am primit vizita lui Douglas Baker, fiul fostului secretar de stat James Baker. El spunea că Statele Unite nu au ajuns la "cota zero" a crizei, dar că până la finele anului va începe o creștere. În cazul României, a cărei economie prezintă o inerție față de Occident, eu mai adaug opt luni pentru reluarea creșterii, după ce aceasta va avea loc în SUA. Mai întâi, va fi afectată pozitiv UE, care la rândul ei va da un impuls economiei românești.

Lecțiile crizei
- Ce face sistemul cameral pentru mediul de afaceri pe timp de criză, cum îl susține?
- Sistemul cameral face ceea ce îi permite legea. Organizează cursuri, seminarii, forumuri de afaceri, prezentări de firme…
- Este nevoie de cursuri când situația este atât de critică?
- Este mare nevoie. Noi organizăm cursuri pe probleme de manageriat, de fiscalitate, de legislație. În perioada de criză, trebuie folosit timpul pentru creșterea calității forței de muncă și a managementului, pentru perioada când economia se va relansa.
- Ce faceți pentru tinerii întreprinzători?
- În urmă cu câteva zile am semnat un protocol cu Agenția Națională pentru IMM-uri. Conform acestuia, CCINA va sprijini tinerii antreprenori să acceseze fondurile pe care agenția le pune la dispoziție pentru start-up-uri, deschiderea de noi afaceri.
- Vorbeați de dependența mare a economiei românești de piața UE și de efectele negative ale acestei dependențe pe timp de criză. Ce e de făcut în această direcție?
- Unul dintre sfaturile pe care îl dăm companiilor românești este să se orienteze spre piețele emergente, piețe pe care le-am pierdut și care, din fericire pentru ele, nu prea au resimțit criza economică. De ce? Pentru că nu au fost cuplate la sistemul financiar mondial. Iată un exemplu. Am primit o solicitare din Ecuador pentru construcția unui șantier naval de la zero. Bugetul alocat este de 700 milioane de dolari. Pe piețele lumii a III-a, pe care noi le-am desconsiderat în ultimii 20 de ani, există proiecte viabile, bănoase și fără dureri de cap. Totul este să ieșim din inerția de a privi doar spre Uniunea Europeană. Planeta-i mare, nu se reduce la Europa și SUA! Dacă vom înțelege acest lucru, vom ajunge la rezultate bune, indiferent dacă va mai veni o criză economică.
- Pe timp de criză, acțiunile Camerei de Comerț stârnesc un interes mai mare sau mai mic din partea agenților economici?
- Constatăm un interes mult mai mare pentru tot ce înseamnă pregătire profesională și managerială. Audiența este mult mai mare față de anii trecuți la acțiunile pe teme de fiscalitate, pentru că agenții economici au înțeles că trebuie să se pună la punct în acest domeniu al legislației economice.
- În acest an a crescut sau a scăzut numărul membrilor Camerei de Comerț?
- A rămas staționar și, în condiții de criză, acest fapt este îmbucurător.