Iarna provoacă pagube uriașe agricultorilor constănțeni

523

Articole de la același autor

Iarna grea și omătul mare sunt semne bune pentru recoltele viitoare. "Vorba asta din bătrâni nu se prea potrivește acum - afirmă Gheorghe Lămureanu, vicepreședintele Ligii Agricultorilor Privați. Înainte de ninsoarea asta, a fost mare secetă. Pământul era praf. În ultimele zile a nins mult, dar ce păcat dacă zăpada nu s-a așezat uniform. Vin de la câmp, din județ. Am fost la Bărăgan, Streaja, Potârnichea, de-a lungul Canalului Dunărea - Marea Neagră. Peste tot se vede cum zăpada a fost viscolită. Pe porțiuni mari de teren, a fost măturată de vânt. În alte locuri, a fost troienită."


Nici pe câmpurile din nordul județului nu s-a asezat zăpada, întrucât a fost viscolită, a declarat Ioan Albu, directorul Direcției Agricole Constanța. El a precizat că specialiștii instituției au luat legătura cu mai mulți producători agricoli, care au apreciat că, deocam-dată, nu se înregistrează situații deosebite la culturile de grâu și orz, acestea fiind, în mare parte, protejate de covorul de zăpadă. Probleme pot interveni în zonele în care viscolul a lăsat culturile descoperite. Îngrijorările sunt legate mai ales de culturile de rapiță. În nordul județului, acestea înregistrează pierderi.


Situația ar fi fost cu totul alta dacă ar fi existat perdelele de protecție. 
Seceta din ultimii doi ani și furtuna de zăpadă din aceste zile au demonstrat, încă o dată, dacă mai era nevoie, necesitatea perdelelor forestiere. În anii ´80, acestea au fost tăiate de regimul comunist cu scopul de a mări suprafețele agricole.
Anul trecut, conducerea Direcției Agricole încuraja fermierii, organizațiile lor asociative să coopereze și să planteze astfel de perdele, pentru a-și proteja culturile. "Plantațiile de salcâm au nu numai rol de paravan contra vântului, dar sunt utile și în albinărit. Fermierii au numai de câștigat de pe urma lor. Pe de altă parte, aceste perdele forestiere contribuie la refacerea fondului kinegetic, ele adăpostesc familii de căprioare și iepuri", afirma Ioan Albu. La refacerea perdelelor forestiere ar trebui să contribuie nu doar fermierii, ci și statul, prin Consiliul Județean Constanța și consiliile locale. 


Județul nostru are o suprafață agricolă de 558.204 hectare. Din acestea, potrivit Direcției Agricole Constanța, în toamna anului 2016 au fost însămânțate 352.663 hectare, din care: 186.855 hectare cu grâu, 28.410 hectare cu orz de toamnă, 18.945 hectare cu orzoiacă de toamnă, 35.800 hectare cu rapiță și 82.653 hectare de culturi verzi. 


Cum va fi recolta de grâne din acest an? "Dacă va mai ninge și vor fi ploi la timp, vom avea o recoltă de cereale bună. Înainte de ninsoare, grâul și orzul înfrățiseră și culturile arătau bine. Nu la fel de bine arăta rapița", spune Lămureanu. 


Problema este că producțiile bune de cereale nu aduc câștiguri mari. "Prețurile cerealelor sunt mici. Grâul din recolta anului 2016 s-a vândut sub 130 de euro pe tonă și a tras în jos toate celelalte prețuri. Pentru prima dată, prețul porumbului l-a depășit pe cel al grâului", povestește fermierul. 


Din cauza căderilor masive de zăpadă din perioada 6 - 8 ianuarie 2017, mai multe solarii au fost distruse în totalitate, iar altele au fost deteriorate în proporție de peste 40%, a declarat Ioan Albu. Vântul puternic și zăpada abundentă au pus la pământ solariile legumicultorilor din Tariverde, în proporție de 100%, pe o suprafață de 18.500 de metri pătrați, de 50%, pe 1.000 de metri pătrați, și de 40%, pe 1.000 de metri pătrați. Semnale asemănătoare au transmis agricultorii din zonele Mihail Kogălnicenu și Topraisar.
Vița de vie nu este, deocamdată, în pericol. Probleme vor fi dacă temperaturile vor coborî sub 20 de grade, cel puțin patru zile la rând. 


Potrivit buletinului furnizat de Administrația Națională de Meteorologie: "Pe fondul scăderii temperaturilor minime din aer sub limita biologică critică de rezistență a pantelor (temperaturi minime mai mici sau egale cu minus 10 grade, minus 15 grade, minus 20 grade), la culturile de toamnă semănate tardiv, precum și pe terenurile fără strat protector de zăpadă sau strat superficial (sub 10 centimetri), se vor putea semnala vătămări ale aparatului foliar (îngălbenire, brunificare, degerături)." Specialiștii recomandă controlul biologic sistematic pentru determinarea viabilității plantelor la culturile de toamnă și a elementelor de rod la speciile pomi-viticole. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Sâmbătă, 10 Decembrie 2016
Stire din Economie : Economia, pe scurt
Pagina a fost generata in 0.5725 secunde