Flota fluvială a României are 5.000 de nave operaționale

1148
Flota fluvială a României are 5.000 de nave operaționale - barjacanaldunaremareaneagra4-1377531846.jpg

Articole de la același autor

Viitoarele norme tehnice armonizate vor obliga o parte din nave să iasă din exploatare


În ultimul deceniu, flota fluvială a României a trecut prin numeroase schimbări. La sfârșitul anului 2003, Autoritatea Navală Română a declanșat operațiunea de preschimbare a documentelor navelor, în fapt de eliminare a navelor sub standard.  
Vârstă medie a flotei fluviale era de circa 18 ani. Multe unități fluviale nu mai fuseseră andocate de 15 - 20 ani, deși această operațiune ar fi trebuit să se facă din cinci în cinci ani. În plus, armatorii fluviali nu își asigurau navele. Iar când aveau loc accidente se constata că nu sunt bani pentru despăgubiri, pentru ramfluare, pentru reparații. 
În urma "curățeniei" peste 10.000 de nave au fost radiate. Ulterior, ANR a introdus norme tehnice noi și a început să facă mai des inspecții la navele fluviale. 
În acea perioadă, cei mai importanți armatori fluviali au beneficiat de fonduri europene și guvernamentale pentru retehnologizarea navelor. Investițiile s-au întins pe o perioadă de 3 - 5 ani. 
La sfârșitul anului 2007, flota fluvială națională cuprindea 2.313 nave, din care: 64 de pasageri, 247 remorchere și împingătoare, 60 nave autopropulsate, pentru transportul mărfurilor, 1.211 nave fără propulsie, pentru mărfuri (tancuri, barje și alte tipuri), 703 nave tehnice de serviciu, 28 nave pentru dragaj, lucrări hidrotehnice, și ateliere plutitoare. 
În perioada de vârf a creșterii economice, armatorii români au achiziționat flotile de nave second-hand din Franța, Olanda și Germania, construite între anii 1920 și 1940.  În ciuda vechimii, erau nave bine întreținute, care trecuseră prin mai multe retehnologizări și modernizări de-a lungul timpului.
"În prezent, parcul de nave fluviale care îndeplinesc standardele tehnice de navigație nu depășește 5.000 de unități" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Șerban Berescu, directorul direcției de siguranța navigației din cadrul ANR.
Printre cei mai importanți armatori români se numără două companii care fac parte din TTS Group:
- Navrom Galați, care deține o flotă de transport de: 51 împingătoare cu putere între 600 - 4.800 CP; 2 remorchere de 560 CP; 254 barje de 1.000 - 3.000 tone; 90 șlepuri de 1.000 t; 12 tancuri - barjă de 1.300 tone; 
- NFR Drobeta, cu o flotă de: 11 împingătoare de 550 - 2.550 CP; 8 remorchere de 150 - 1.440 CP;  49 barje de 1.000 - 1.700 t; 34 șlepuri de 1.000 - 1.100 t, un ferry-boat, 4 nave de pasageri. 
Nu va trece mult timp și flota fluvială va fi supusă unei noi operațiuni de "curățenie". "Comisia Rinului și cea a Dunării lucrează la armonizarea cerințelor tehnice pe care navele fluviale trebuie să le îndeplinească și la revizuirea radicală a regulilor de navigație pe apele interioare. În curând, navele care nu vor corespunde noilor cerințe tehnice armonizate nu vor mai putea naviga. De aceea, este nevoie de investiții, de retehnologizarea navelor" - a spus Berescu. 
Uniunea Europeană este preocupată să dezvolte navigația pe apele interioare ca o soluție la multiplele probleme generate de transportul rutier (congestionarea șoselelor, poluarea ridicată, număr mare de accidente, criza parcărilor etc.). Totodată, UE dorește ca navigația fluvială să contribuie la creșterea numărului locurilor de muncă (în companiile armatoare, în porturi și în sectorul serviciilor conexe. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6095 secunde