Explozie de investiții de stat și private în portul Constanța

Schimbarea la vârful Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, petrecută la 1 septembrie 2016, a adus un suflu nou în activitatea administrației portuare, în relațiile sale cu agenții economici și cu autoritățile locale, a înlăturat numeroase blocaje și a deschis drumul spre investiții și performanță.

Evoluțiile din ultimele luni întăresc convingerea împărtășită de agenții economici și sindicate că directorul general Nicolae - Dan Tivilichi și echipa sa au deschis "epoca Renașterii" în istoria porturilor maritime românești. 

Ieri, 12 iunie 2017, șeful administrației portuare a prezentat în fața ziarișilor un bilanț al realizărilor echipei manageriale. Încrederea în noua conducere a CNAPMC a condus la relansarea investițiilor operatorilor privați și la creșterea suprafeței din domeniul public portuar închiriată. Astfel, din noiembrie 2016 până în aprilie 2017, suprafața închiriată a crescut exponențial, de la 1,6 milioane de metri pătrați la peste 3,5 milioane de metri pătrați. Drept urmare veniturile obținute din chirii au făcut saltul de la peste 1,8 milioane de lei pe lună la peste 2,5 milioane de lei pe lună. În 2018, aceste venituri vor fi dublul celor din 2016. 

Suprafața de teren închiriată va continua să crească. Există solicitării pentru realizarea unor investiții în linii de producție pe platforma portuară, care vor profita de regimul de zonă cu regim vamal special oferit de portul Constanța. Este vorba de linii de asamblare pentru aparatură electronică și IT, de producție de laminate și țeavă etc. CNAPMC intenționează să obțină același statut pentru portul Midia, fapt ce va duce la dezvoltarea unor capacități de producție. 

În urma discuțiilor cu operatorii portuari s-a introdus în contractele de închiriere clauza privind volumul minim de trafic de mărfuri garantat. Pe baza ei, cantitatea minimă de marfă garantată de operatorii portuari a crescut cu 50% în 2017 față de anul 2016, obținându-se angajamente de creștere în 2018. 

Constanța a devenit cel mai mare port cerealier al Europei. Dacă în 2012, cantitatea de cereale manipulată era de 10 milioane de tone, în 2016 a ajuns la 20,7 milioane de tone. Există premise ca această cantitate să crească cu cel puțin 10% în 2017, aceasta fiind legată de punerea în practică a Strategiei Dunării, care a fost dezvoltată la nivelul Ministerului Transporturilor împreună cu administrațiile fluviale și maritime. "Considerăm că este de importanță vitală folosirea la maximum a acestei autostrăzi fluviale, care reprezintă principalul avantaj al portului Constanța în competiția cu porturile concurente. Devenim alternativă la axa Nord - Sud (Hamburg - Pireu)", a afirmat Nicolae - Dan Tivilichi.

În perioada următoare se vor relansa investițiile operatorilor privați. Pentru prima dată acestea sunt garantate prin contractele de închiriere a domeniului public portuar. Dacă nivelul total garantat al investițiilor este de 35 milioane de euro, volumul total al investițiior asumate de operatorii privați în 2017 este de circa 120 milioane de euro și urmează a fi realizate într-un interval de cinci ani. "Până la sfârșitul anului 2017 așteptăm ca volumul investițiilor private anunțate să treacă de 180 milioane de euro. Atâta timp cât operatorii investesc, cu siguranță că vor dori să le amortizeze, iar acest lucru se traduce prin mărfuri care vor tranzita portul Constanța. În creșterea volumului de investiții se reflectă cel mai bine ce s-a întâmplat în relația dintre Administrația portului, operatorii portuari, administrația locală și cea județeană", a spus Nicolae - Dan Tivilichi.

CNAPMC a relansat lucrările de reparații și investiții în infrastructura portuară. A crescut ponderea lucrărilor în regie pro-prie (reparații la clădiri și la rețeaua rutieră portuară). În primul trimestru au demarat lucrările de investiții privind dragajul de întreținere, harta cadastrală și modernizarea porții nr. 1, precum și o serie de proiecte cu fonduri europene: proiectul Protect (privind modernizarea infrastructurii și protecția mediului în portul Constanța), în valoare de 12,696 milioane de euro; dana specializată de mare adâncime - 5,7 milioane de euro; dragajul de investiții - cu o valoare estimată de 46 milioane de euro. Lucrările din surse proprii se ridică, în prezent, la 14.726.635 lei. 

CNAPMC se situează pe unul dintre primele locuri în cadrul Ministerului Transporturilor în privința investițiilor aflate în derulare, cu un volum total de 70 milioane de euro.

Până la finalul anului vor fi atacate alte trei proiecte, în valoare de 404 milioane de euro: construcția molului III al portului Constanța (300 milioane de euro), reabilitarea rețelelor electrice (68 milioane de euro), modernizarea rețelelor de apă și canalizare (36 milioane de euro). 

Molul III va servi dezvoltării traficului cu nave ro-ro și ferry-boat, pe relația Europa - Orientul Apropiat și cel Îndepărtat, dintre Constanța și porturile Poti și Batumi din Georgia. În acest scop, CFR Marfă ar putea accesa fonduri pentru a achiziționa nave ro-ro, ferry-boat noi. Odată cu investiția de modernizare a rețelelor de apă și canalizare se vor exe-cuta și lucrări de stabilizare a malului de pe faleza superioară a portului. 

Programul de achiziții publice se realizează, în prezent, doar prin sistemul electronic, fapt ce a condus la înlăturarea suspiciunilor și la dispariția contestațiilor. Niciuna dintre cele 15 achiziții publice realizate în acest an nu a fost contestată. 

Pentru lucrările de deszăpezire, Admi-nistrația portuară a achiziționat două autovehicule multifuncționale. În programul Protect se are în vedere achiziționarea unei nave tanc de 15 tone, pentru preluarea deșeurilor de la navele care vizitează portul, iar în proiectul dragajului de investiții se prevede achiziționarea unei nave noi, multifuncționale, care va permite o cartografiere corectă a adâncimilor în acvatoriul portuar. 

Din punct de vedere financiar, CNAPMC a reușit să reducă volumul creanțelor cu 9 milioane de lei. Veniturile companiei au crescut cu 4% în primele patru luni ale anului și se estimează un spor de cel puțin 8% până la finele lui 2017. 

Directorul general consideră că traficul de mărfuri în portul Constanța va avea următoarea evoluție: fluxurile de cereale vor face un salt de 20%, pentru că va crește numărul navelor de peste 100.000 tone, care transportă grânele spre piețe tot mai îndepărtate; Constanța va deveni un hub energetic (există solicitări pentru construcția unor terminale de petrol și gaze în portul Constanța). 

Pentru atragerea unui volum mai mare de mărfuri din țară (care în prezent sunt transportate pe calea ferată spre exterior), Administrația portuară acționează pentru dezvoltarea așa numitelor land-porturi (centre logistice), care să adune și să-i pompeze mărfurile. O primă acțiune a fost organizată, recent, la Cluj, de unde pot fi atrase 150.000 - 200-000 TEU (containere convenționale) pe an, care pleacă spre Hamburg, pe calea ferată, în loc să vină la Constanța. Următoarele acțiuni de acest fel vizează nordul țării și Bucureștiul.