E criză de femei de serviciu, în România

La data de 18 noiembrie 2018, pe site-ul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă erau anunțate 20.223 locuri de muncă vacante, din care 272 în județul Constanța. Cele mai multe sunt destinate lucrătorilor calificați, dar nici mâna de lucru necalificată nu mai e dis-ponibilă. Iată, la nivel național se înregis-trează un deficit de 464 de femei de serviciu - record care spune multe des-pre starea pieței muncii.

În realitate, necesarul de lucrători este mai mare decât cel declarat la agențiile de ocupare a forței de muncă.

Evoluția numărului locurilor de muncă vacante indică o accentuare a crizei forței de muncă, comparabilă cu cea din perioada de creștere economică, din anii 2004 – 2008. Potrivit Institutului Național de Statistică, în trimestrul III 2016, numărul locurilor de muncă vacante a fost de 62.900, în creștere cu 5.800 față de trimestrul anterior. Comparativ cu același trimestru al anului 2015, numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 10.400.

În industria prelucrătoare s-au concentrat circa 28% din numărul total al locurilor de muncă vacante (17.800 locuri vacante). Sectorul bugetar a însumat peste o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante.

Astfel, 9.900 locuri vacante se regăsesc în administrația publică, 8.800 locuri vacante, în sănătate și asistență socială, respectiv 2.800 locuri vacante, în învățământ.

Criza se va accentua în anul 2017, din momentul relansării proiectelor de investiții de stat și private, finanțate cu fonduri comunitare, proiecte generatoare de zeci de mii de locuri de muncă. Lipsa de mână de lucru calificată va deveni principala piedică în calea atragerii finanțării europene și a creșterii economice.

Cum s-a ajuns aici aflăm din "Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2014 - 2020". Documentul semnalează următoarele puncte nevralgice ale pieței muncii:

- fiscalitatea aferentă muncii este mare;

- nivelul salarizării este scăzut, neatractiv:

- oferta educațională, calificările și competențele asigurate de sistemul de învățământ sunt în discordanță cu nevoile angajatorilor;

- forța de muncă are mobilitate scăzută, iar cultura antreprenorială este redusă.

Experții care au realizat strategia anticipau că România se va confrunta, în continuare, cu riscul creșterii ponderii celor ce sărăcesc muncind și al accentuării migrației pe piața internațională a muncii. Se estimează că între 3,5 și 4 milioane de români muncesc în străinătate, iar numărul lor este în creștere. Altfel spus, în viitorul apropiat, trebuie să ne așteptăm la o criză mult mai profundă de lucrători calificați.

Cauzele ce stau la baza crizei de lucrători calificați se acutizează pe zi ce trece. Tot mai mulți copii din familiile sărace abandonează școala, prăpastia dintre sistemul de învățământ și nevoile economiei reale se adâncește, iar salariile mici și fiscalitatea mare aferentă acestora alimentează migrația externă a lucrătorilor calificați.

De la criza conjuncturală a forței de muncă, România a ajuns la criza struc-turală a acesteia, pe care nu o va putea rezolva fără a umbla la cauzele ei profunde.