De ce România și Turcia nu au linii de navigație ferry-boat și ro-ro
401
Articole de la același autor
Accident naval fără precedent în istoria portului Constanța
02 Noiembrie 2015
Totul despre avionul românesc IAR - 99 Șoim și producătorul său
02 Noiembrie 2015
RCA va fi mai scumpă decât mașina nouă!
23 Noiembrie 2015
Demonstrați-mi că bat câmpii!
24 Noiembrie 2015
Cât mai rezistă gigantul Daewoo?
06 Octombrie 2015
• Camerele de comerț din Constanța și Karabuk au semnat un protocol de parteneriat
"Relațiile de colaborare economică dintre România și Turcia au avut o evoluție excelentă după 1990, la aceasta contribuind existența unei numeroase minorități turce în țara noastră" - a declarat Dănuț Jugănaru, directorul general al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, la ceremonia de semnare a protocolului de colaborare cu Camera de Comerț și Industrie Karabuk (Turcia).
Ieri, la festivitatea găzduită de CCINA, a participat o delegație numeroasă, avându-i în frunte pe Ali Bozcaliskan, consulul general al Republicii Turcia la Constanța, Tuncay Ozcan, președintele comitetului director al CCI Karabuk și Zeki Uysal - președintele Aso- ciației Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea.
În cuvântul rostit cu acest prilej, atât Dănuț Jugănaru, cât consulul general Ali Bozcaliskan au subliniat rolul pe care portul Constanța îl are în dezvoltarea schimburilor comerciale dintre cele două țări și au vorbit despre ne-cesitatea înființării unei linii regulate de ferry-boat.
Directorul general al CCINA și-a exprimat speranța că noul ministru al transporturilor va fi convins să facă ceva în această direcție.
Într-adevăr, rolul portului Constanța în creșterea schimburilor comerciale dintre România și Turcia este crucial. Din păcate, capacitatea lui este subutilizată din cauza legăturilor rutiere, feroviare și fluviale precare cu continentul. România nu are o rețea rapidă de autostrăzi spre vestul țării și Europa Centrală, căile sale ferate sunt rudimentare, permițând o viteză medie de 40 de kilometri pe oră, iar pe Dunăre nu sunt asigurate adâncimile minime de navigație în mare parte din an. Din acest motiv, toate încercările de a dezvolta linii de navigație de tip ferry-boat și ro-ro au eșuat.
Linia de ferry-boat Constanța - Batumii a rezistat cel mai mult, din 8 august 2001 până în 2009, când cele două ferry-boat-uri românești, "Mangalia" și "Eforie", au intrat în conservare. În cei opt ani de funcționare, ea a adus numai pierderi.
Tot navele "Mangalia" și "Eforie" au susținut transportul de linie pe relația Constanța - Samsun (începând din octombrie 1995) și Constanța - Deringe (din 1999) pentru o scurtă perioadă. Și aceste liniile de navigație s-au închis pentru că nu erau profitabile.
În 2004, o companie turcească a inițiat linia de croazieră Constanța - Istanbul, cu ro-ro-ul "Arielle", care a asigurat câteva curse. Nava avea 1.200 de locuri pentru pasageri, putea prelua 350 de auto-turisme, circa 80 de track-uri și chiar autobuze cu călători. Călătoria dura 8 ore, iar prețul unui bilet Constanța - Istanbul era de 40 de euro de persoană. Din motive de eficiență, linia de pasageri a durat doar o vară.
La începutul anului 2011, Binali Yildirim, ministrul transporturilor și comunicațiilor din Turcia, și Anca Boagiu, ministru al transporturilor din România, la acea vreme, anunțau deschiderea liniei ro-ro Pendik - Constanța. Inaugurată abia pe 20 noiembrie 2011, în Turcia, cu mare fast și multe promisiuni, linia a rezistat doar 11 luni. A fost suspendată la mijlocul lunii septembrie 2012, fără niciun avertisment și nicio motivație din partea companiei de navigație U.N. Ro-Ro Ýțletmeleri.
Pentru inițiați a fost evident că linia de navigație a fost închisă din motive de profitabilitate. Numărul prea mic de truck-uri, volumul scăzut de mărfuri, dar mai ales rețeaua rutieră din România, nu i-au asigurat câștigul care să-i justifice existența.
Autoritățile din România și Turcia au cele mai bune intenții, susținând ideea reluării transportului ferry-boat și ro-ro între cele două țări, dar cu ce șanse de reușită?
Piatra de încercare a acestui proiect rămâne eficiența economică, or tocmai la acest capitol trebuie să lucreze Turcia și România. Iar eficiență nu poate fi asigurată fără o infrastructură rutieră, feroviară și fluvială modernă și rapidă.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Sâmbătă, 14 Noiembrie 2015
Marţi, 03 Noiembrie 2015
Sâmbătă, 31 Octombrie 2015
Vineri, 30 Octombrie 2015
Joi, 29 Octombrie 2015
Miercuri, 14 Octombrie 2015
Marţi, 13 Octombrie 2015
Sâmbătă, 21 Noiembrie 2015
Vineri, 13 Noiembrie 2015
Miercuri, 04 Noiembrie 2015