• Economie
• 446 de vizite

Stire online publicata Marti, 07 Februarie 2012. Autor : Anca CHICU

De ce nu găsim în pieţe şi magazine fructe constănţene

Comenteaza stirea

Mareste dimensiunea textului

Judeţul Constanţa se poate lăuda la această oră cu aproximativ 2.400 hectare cu livezi, arată datele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Constanţa (APIA). În evidenţele instituţiei figurează, potrivit directorului acesteia, Stere Pufleni, aproape 860 hectare cu livezi de cais şi zarzăr, 760 hectare cu piersic, 380 hectare cu cireş şi vişin şi 250 hectare cu prun. Acestora li se adaugă încă aproape 160 hectare cu livezi de meri, 25 hectare cu gutui, iar încă aproximativ 15 hectare cu alţi pomi fructiferi.
Aşadar, constănţenii s-ar putea bucura, cel puţin câteva săptămâni, de caisele şi piersicile din livezile din judeţ, având în vedere că suprafeţele sunt destul de generoase. Cât din producţia anuală reuşeşte să ajungă pe tarabele şi magazinele din Constanţa este însă greu de spus cu exactitate. Un lucru este cert: mai degrabă cumpărătorii sunt interesaţi de fructele româneşti, de multe ori datorită gustului mult mai bun, decât comer-cianţii, cei care preferă să pună pe tarabe ori pe rafturi fructe care să arate în primul rând foarte bine.
Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa are în administrare, în prezent, 228 de hectare. Două treimi din suprafaţă sunt ocupate de piersic, urmat de cais, două specii de pomi fructiferi reprezen-tative pentru climatul din Dobrogea. Acestora li se alătură, pe suprafeţe mai mici, cireşii, vişinii şi prunii. Producţia Staţiunii de Cercetare ajunge însă, în mare măsură, potrivit directorului acesteia, ing. Cristian Păltineanu, în ţară: „Producţia ajunge în ţară, către beneficiari din zona Bucureşti, Piteşti, Braşov, mai puţin pe litoral deoarece comercianţii preferă să ia din Bulgaria sau Turcia“. În opinia acestuia, cel mai probabil comercianţii vor fructe din alte ţări deoarece acestea sunt de regulă mai mari, mai aspectuoase, dar şi pentru că preţurile sunt, în unele cazuri, mai mici. „Comercianţii preferă poate să meargă la sud de Mangalia, că iau mai ieftin. Noi nu putem să lăsăm preţul mult mai jos, noi suntem staţiune de cercetare“, a spus Cristian Păltineanu.
Explicaţia preţurilor mai mici din străinătate este dată şi de faptul că la noi în ţară subvenţii acordate strict pentru pomicultură nu mai există, ci se poate obţine doar plata pe suprafaţă, în condiţiile în care subvenţiile din alte ţări sunt destul de consistente.

Gerul va lăsa semne
Livezile din judeţ au avut şi ele de suferit din cauza scăderii bruşte a temperaturilor, însă pagubele vor putea fi evaluate abia după ce trece perioada rece. „Deocamdată minimele au fost de -18 grade, înregistrate într-o dimineaţă. S-ar putea să fie mai multe specii afectate, dar până la -14, -15 grade rezistă toate. A fost o perioadă caldă, până la mijlocul lunii ianuarie, şi apoi a venit brusc iarna. O parte a mugurilor se dezvoltaseră într-o anumită măsură. Ceva efecte negative le anticipăm, dar nu ştim cât de grave. Putem să vedem stricăciunile abia după ce trece perioada rece“, a precizat directorul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa.

Ultimele stiri din Economie

• • Petroliştii trebuie să coloreze păcura | stire online acum 5 minute
• • Închisoare de 1 - 4 ani pentru benzinarii infractori | stire online acum 5 minute
• • Acţionarii companiei „Argus“, prinşi în vârtejul proceselor | stire online acum 5 minute
• • Transportul fluvial de containere, o afacere deprimantă | stire online acum 5 minute
• • Doar până la sfârşitul lui 2013 mai avem APIA Constanţa şi APDRP Constanţa | stire online acum 5 minute