De ce Dunărea este prea puțin folosită

Potențialul de transport al Dunării este folosit în proporție de numai 1,8%, afirma în urmă cu câțiva ani un reprezentant al Ministerului Transporturilor. Interesul României este ca volumul transportului fluvial de mărfuri să crească pe seama reducerii celui rutier.

De ce este Dunărea atât de puțin utilizată? Cauzele sunt numeroase: neasigurarea adâncimii minime de navigație de 2,5 metri pe întreg parcursul anului, lipsa facilităților de operare din numeroase porturi fluviale, conexiunile proaste ale unor porturi cu rețelele rutiere și feroviare, parcul de nave îmbătrânit și neadecvat pentru navigația în condițiile adâncimilor scăzute, numărul mult prea mic de unități navale specializate în transportul containerelor, insuficiența mijloacelor pentru deblocarea Dunării de ghețuri etc.

Starea precară actuală a șenalului navigabil al Dunării este o problemă presantă pentru sectorul căilor navigabile interioare și a industriei transporturilor din centrul și sud-estul Europei. Această situație amenință navigația în condiții de siguranță și de rentabilitate a Dunării, cu consecințe dezastruoase pentru companiile care activează în acest sector.

Printre obiectivele strategice ale Guvernului Cioloș se numără cel privind "creșterea numărului de zile de navigație pe Dunăre", pentru care au fost inițiate următoarele patru proiecte:

- îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre (studiu de fezabilitate) pentru care sunt alocați 5,25 milioane de euro (!) - valoare multianuală, din care 5,3 milioane lei pentru anul 2016;

- demararea programului FAIRway - achiziții de utilaje, echipamente și servicii. Valoarea totală multianuală a proiectului este de 8,5 milioane de euro, din care 5,3 milioane de lei pentru anul 2016;

- îmbunătățirea adâncimilor de navigație în punctele critice ale Dunării, proiect care se va derula în 2016 și care are alocată o finanțare de 13,6 milioane de lei;

- demararea programului SWIM (!), cu o valoare multianuală de 15 milioane de euro.

Specialiștii contactați de cotidianul "Cuget Liber" consideră că aceste proiecte ameliorează, dar nu rezolvă problemele navigației pe Dunăre.

Ei își pun speranțele în master planul european privind reabilitarea și întreținerea șenalului pe Dunăre și afluenții săi navigabili. În cadrul studiilor realizate pe parcursul a cinci ani, până în 2020, se va face radiografia fluxurile de aluviuni transportate de fluviu și afluenți, va fi analizată dinamica depunerii lor, vor fi identificate locațiile critice care limitează navigabilitatea Dunării, precum și problemele și nevoile financiare necesare pentru a le rezolva.

Abia după anul 2020 vor fi demarate investițiile în echipamente de dragare, se va executa marcarea șenalului navigabil, vor fi realizate hărți ale albiei fluviului și vor începe lucrările hidrotehnice propriu-zise.