Cum vrea Guvernul să dirijeze circulația internă a forței de muncă

Pe fondul creșterii din anii 2014 - 2016, economia românească a ajuns să se confrunte cu o nouă criză a forței de muncă. La data de 30 septembrie 2016, existau 18.617 locuri de muncă vacante, raportate de agenții economici la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. La acestea se adaugă alte mii de locuri de muncă neraportate de către angajatorii privați, precum și cele vacante din sistemul public. 

La prima vedere este uimitor că, într-o țară cu 529.000 de șomeri declarați și circa 1,5 milioane de lucrători la negru (la finele lunii august 2016), să existe atât de multe locuri de muncă vacante. Această realitate are cauze socio-economice profunde, care țin de dezvoltarea inegală din punct de vedere demografic și economic a regi-unilor țării și de ruptura dintre sistemul de învățământ și economia reală. Se con-stată că, pe de o parte, oferta cea mai mare de locuri de muncă nu este în regi-unile cu cei mai mulți șomeri, iar pe de altă parte, aceștia din urmă nu sunt cali-ficați în meseriile cerute pe piață. 

Ce este de făcut pentru a rezolva atât criza forței de muncă, ce amenință să se adâncească, cât și problema șomajului și a sărăciei? Executivul a decis, printr-o ordonanță de urgență, să folosească fondurile comunitare și guvernamentale pentru a stimula mobilitatea forței de muncă în teritoriu, dinspre zonele cu excedent de brațe de lucru spre cele ce oferă locuri de muncă. În principal, sunt vizate următoarele categorii de persoane: tinerii care nu au un loc de muncă și nu urmează vreo formă de învățământ sau de formare profesională (cea mai vulnerabilă categorie de pe piața muncii) și șomerii de lungă durată.

Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă urmează să fie împărțite în categorii ierarhizate în funcție de dificultatea încadrării în muncă (ușor ocupabil, mediu ocupabil, greu ocupabil și foarte greu ocupabil). Ele vor beneficia de servicii de îndrumare pe parcursul procesului de integrare socio-profesională la noul loc de muncă. În cazul persoanelor din categoriile "greu ocupabil" și "foarte greu ocupabil", consilierea se va întinde pe o perioadă de trei luni.

Șomerii vor primi următoarele stimu-lente materiale: 

• o primă de activare de 500 de lei (pentru cei ce nu beneficiază de indem-nizație de șomaj), în cazul în care se anga-jează cu normă întreagă pe o perioadă de cel puțin trei luni;

• o primă de încadrare pentru cei ce sunt angajați în altă localitate decât cea de domiciliu, situată la o distanță mai mare de 15 km. Prima este de 0,5 lei pe kilo-metru, pe zi, dar nu mai mult de 55 de lei pe zi de lucru, și se acordă pe o perioadă de 12 luni. Un lucrător ar putea încasa 1.100 de lei lunar, dacă lucrează 20 de zile într-o lună; 

• o primă de instalare pentru cei ce se încadrează într-o localitate situată la o distanță mai mare de 50 de kilometri de localitatea de reședință și ca urmare a acestui fapt își schimbă domiciliul sau reședința. Prima este de 12.500 de lei, iar în cazul în care șomerul e însoțit de familie, de 15.500 de lei.

La rândul lor, angajatorii beneficiază de următoarele subvenții:

• 900 de lei lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent de învățământ angajat pe perioadă nedeterminată;

• 900 de lei lunar, timp de 18 luni, pentru fiecare absolvent de învățământ din rândul persoanelor cu handicap, angajat pe peri-oadă nedeterminată;

• 900 de lei lunar, timp de 18 luni, pentru fiecare șomer de lungă durată, în vârsă de peste 45 de ani angajat pe perioadă nedeterminată.

Păstrând proporțiile, situația cu care se confruntă Guvernul Cioloș este similară celei din anii ’70 - ’80, perioada industrializării și urbanizării României. În acele vremuri, economia națională se confrunta cu o criză acută a forței de muncă, în timp ce județele din Oltenia și Moldova, subdezvoltate din punct de vedere economic, înregistrau un excedent demo-grafic. Județul Constanța avea nevoie de zeci de mii de lucrători pentru portul Con-stanța și Șantierul Naval Constanța (care au fost extinse și modernizate), pentru noile șantierele navale din Mangalia și Midia, pentru noul combinat petrochimic de la Midia - Năvodari, pentru lucrările de la canalele navigabile și centrala nuclear-electrică de la Cernavodă, pentru șantierele de construcții edilitare și de locuințe, pentru hotelurile și restaurantele ridicate în stați-unile de pe litoral, pentru unitățile industriale din Constanța, Medgidia, Năvodari și Cernavodă. 

Pentru a atrage forța de muncă, au fost organizate școli profesionale și cursuri de calificare pentru tineri, au fost construite zeci de cămine de nefamiliști și cartiere întregi de blocuri de locuințe pentru cei ce se căsătoreau. Dimensiunea și structura populației orașelor județului nostru sunt, în mare măsură, rodul migrației interne, dirijate a forței de muncă, din acei ani.

Se pune întrebarea dacă măsurile adoptate de Guvernul Cioloș vor reuși să determine procesul de migrație internă, care să rezolve criza forței de muncă. Opinia mea este că ele nu vor reuși să contrabalanseze factorii ce determină migrația externă a forței de muncă, răspunzătoare în mare măsură pentru situația de pe piața muncii. Atât timp cât munca în propria țară nu le permite lucrătorilor să trăiască decent, ei vor căuta locuri de muncă mult mai bine plătite în alte state, chiar dacă pentru aceasta nu beneficiază de stimulente guvernamentale.