Cum și-au pierdut patronii români moralitatea în afaceri

Au fost vremuri când pentru un agent economic era o rușine să aibă datorii. Moravurile s-au schimbat și prea puțini mai sunt patronii sau administratorii care se simt jenați când creditorii le bat la poartă.

Dimpotrivă, îndatorarea peste măsură a devenit o practică profitabilă pentru unii dintre ei. Sunt o mulțime de firme, mai ales din sectorul construcțiilor și comerțului, care iau marfă pe credit din toate părțile și, înainte să afle furnizorii, intră în insolvență sau, pur și simplu, nu sunt de găsit la adresa declarată.

În zilele noastre, asistăm la o continuă degradare a moralității în afaceri, iar principalul vinovat este statul român, care, pe de o parte, a mărit povara fiscală peste puterile agenților economici, iar pe de altă parte nu își achită facturile cu lunile și cu anii.

La 30 iunie 2015, datoriile bugetului de stat consolidat către furnizori se ridicau la 251,9 milioane lei, 68% dintre sumele restante fiind mai vechi de 120 de zile și ajungând să depășească chiar și un an. Din cauza lor, arieratele s-au transmis în lanț, în economie, de la un agent economic la altul, ca un tsunami, amplificând blocajul financiar.

La 30 iunie 2015, la nivel național erau înregistrați 1.163.299 agenți economici activi din punct de vedere juridic, din care 43.085 în județul Constanța. Din totalul lor, 10,53%, respectiv 123.000 de firme și persoane fizice autorizate, aveau datorii restante la bugetul de stat, care variau între 10 lei și câteva zeci de milioane de lei. La bugetul asigurărilor sociale de stat, numărul restanțierilor era de 81.250, la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, de circa 70.000, iar la fondul de șomaj, de aproximativ 59.000.

Extrem de grav este faptul că mare parte din obligațiile restante provin din dobânzile și penalitățile aplicate de stat și că, în foarte multe cazuri, cuantumul acestora depășește obligația principală de plată.

Trebuie spus că raportul dintre stat și sectorul privat este dezechilibrat, în România. În timp ce contribuabilii sunt sancționați și taxați pentru fiecare zi de întârziere, instituțiile statului nu plătesc dobânzi și penalități pentru sumele datorate. De aceea n-au nicio jenă să amâne plățile, după bunul plac.

Teoretic, rolul dobânzilor și penalităților aplicate de Fisc este acela de a disciplina contribuabilii, de a-i determina să plătească. Se pornește de la ipoteza că motivul nerespectării termenelor de plată a taxelor și impozitelor este indisciplina. Teoria este falsă în cazul celor mai mulți dintre agenții economici. Ce om cu scaun la cap preferă să plătească dobânzi și penalități, chiar mai mari decât principalul, în loc să își achite dările?

În realitate, scopul acestor accesorii, dar mai ales al cuantumului lor stabilit arbitrar, este acela de a mări mascat fiscalitatea. Iar efectul este amplificarea arieratelor din economie și a blocajului financiar.

Semnificativ pentru moralitatea statului român este faptul că restanțele sale către sectorul privat au devenit sursă de înavuțire pentru cei de care depinde plata lor. Anchetele Direcției Naționale Anticorupție demonstrează că numeroși primari, președinți de consilii județene și miniștri condiționau plata restanțelor de acordarea unor comisioane ce ajungeau până la 20% din valoarea factu-rilor. Evident, cazurile nedescoperite de procurori sunt mult mai multe.

Firmele furnizoare ajunse la mâna corupților din sistem au trei posibilități: o dau dracului de moralitate, achită șpaga și fac evaziune fiscală la greu, pentru a acoperi paguba și a supraviețui; dau șpagă și îngroașă obrazul, amânând până la Paștele Cailor achitarea dărilor către stat și plata furnizorilor; nu dau șpagă, dar nici nu mai plătesc facturile restante, taxele și impozitele, iar la scurt timp intră în faliment, cu moralitatea în brațe. Orice variantă ar alege, bugetul statului și ceilalți agenți economici de pe orizontală și verticală au de suferit, iar blocajul financiar se accentuează.

Corupția extinsă din aparatul de stat se dovedește a fi unul dintre principalii factori de creștere a arieratelor și blocajelor din economie.

Când statul este lipsit de moralitate în afaceri și în politica fiscală, agenții economici nu pot fi sfinți. Evident că moravurile decad, că patronii și administratorii nu își mai respectă nici cuvântul dat și nici obligațiile de plată asumate prin contractele comerciale.

Trase pe sfoară de către statul român, pentru a supraviețui, firmele se străduiesc să-și scoată pârleala pe seama celorlalți agenți economici.

Metodele sunt numeroase: încheierea de contracte cu plata după o perioadă cât mai lungă de timp; nerespectarea termenelor de plată a facturilor; utilizarea mijloacelor de plată fără acoperire; intrarea în insolvență; utilizarea firmelor fantomă.

La nivel național, în primele șase luni ale anului 2015, au intrat în insolvență 5.736 agenți economici, din care 265 de unități din județul Constanța. Fiecare dintre aceste 5.736 de firme este generatoare a unui lanț de blocaje financiare.

Cele prezentate mai sus demonstrează că reducerea arieratelor din economie și schimbarea mentalității în afaceri depinde în foarte mare măsură de disciplinarea statului, de echilibrarea raporturilor sale cu mediul privat, de reducerea fiscalități și, mai ales, de eliminarea corupției.