Cimitirele Constanței: Luxul de a muri ca omul
Doamna Violeta este fericita posesoare a unei cripte cu trei locuri în Cimitirul Central. Deși are doar puțin peste 40 de ani, este mai mult decât împăcată că îi va lipsi pe copii de această grijă, atunci când va veni momentul. "Bani de o colivă și de o sticlă de vin or găsi ei", spune glumind aceasta. Din fericire pentru ea, locul de veci, destul de generos, având în vedere că ar avea posibilitatea să mai construiască o criptă cu trei locuri, lângă cea existentă, l-a moștenit. Singura cheltuială pe care o suportă este taxa de concesiune, de aproximativ 25 de lei pe an. Constănțenii care nu au însă un astfel de noroc trebuie să scoată bani serioși din buzunare, mai ales dacă vor să-și doarmă somnul de veci în Cimitirul Municipal sau Central. În primul caz, direct de la sursă, o criptă cu trei locuri și cruce, numai bună de… folosit, costă 6.240 de lei. Dacă achită integral, constănțenii au și un discount de 5%. Locul de veci se poate însă cumpăra și în rate. Avansul este de 2.500 de lei, iar restul sumei se împarte în rate egale, care trebuie achitate într-un an, un an și jumătate cel mult.
Constănțenii care ar prefera Cimi-tirul Central nu au prea multe variante. Administratorul acestuia, Dumitru Drăghici, spune că acolo nu prea mai sunt locuri de veci care să poată fi cumpărate. Cele disponibile la aceas-tă oră, și care pot fi numărate pe de-getele de la o mână, sunt amplasate nu tocmai pe placul multora, foarte departe de intrare, pe la colțuri. Din cauza vremii, din noiembrie nu s-a mai săpat nicio groapă. Aici, pentru un loc de 3,6 metri pătrați constănțenii trebuie să plătească 130 lei/metrul pătrat, dacă încheie un contract de concesiune pe 49 de ani, sau 30 de lei/metrul pătrat, pentru 25 de ani, sume care se achită o singură dată. Pe lângă acestea se adaugă însă și prețul criptei, care ajunge, cea cu trei locuri, la 4.700 de lei. Odată contractul semnat, anual titularul trebuie să achite o taxă de 2,4 lei/metrul pătrat.
Zeci de oferte pe internet
Internetul abundă de anunțuri de vânzare, care mai de care mai "tentante", locuri de veci poziționate foarte bine, dacă acest lucru ar mai conta pentru cineva. "Sunt povești. Nu le pot vinde. Pe actul de concesiune se specifică clar acest lucru: concesiunea nu poate face obiectul unei tranzacții sub orice titlu - donație, vânzare, testament. Se poate vinde eventual doar lucrarea, nu și locul de veci", a precizat Dumitru Drăghici. Nu este însă deloc așa, bagă mâna în foc "speculatorii" de locuri de veci sau cei care pur și simplu au nevoie urgentă de bani. Soluția este destul de simplă: titularul actului de concesiune merge la notar cu viitorul stăpân al locului de veci, unde declară că sunt rude (având în vedere că actul asigură dreptul de folosință în scopul înhumării titularului și rudelor de până la gradul IV, cu acordul acestuia), iar mai apoi se poate schimba, fără mari probleme și contractul de concesiune. "Se rezolvă, totul se rezolvă. Nu vă luați după cei de la cimitir", ne spune un precupeț care ar vrea pentru un loc de veci de pe aleea principală a Cimitirului Central (criptă cu trei locuri) nu mai puțin de trei mii de euro, negociabil însă.
Comentează știrea
daca nu e trist... Problema e ca nu se cumpara un loc de "Veci". Adica definitiv in uzul celui care-l cumpara. Si asta e prima minciuna a celor de la primarii. Se concesioneaza pe 25/49 de ani, un loc de inmormintare. Dupa care, osemintele sunt scoase definitiv si aruncate la groapa comuna. Sau reinmormintate la picioarele unui mort "nou". Este doar o mascarada. De asemenea si daca nu mai ingrijesti mormintul si nu plateasti taxele, mortul este scos!!! Deci, se vinde o iluzie. Si monumentele funerare sunt ridicole, de moment ce vor fi pierdute, in timp. Vedeti ce s-a intimplat (la Bucuresti) si cu eroii ww2 (pilotii cazuti pentru apararea cerului nostru.) Daca Lor Li s-a intimpla asta, ce sa mai vorbim de noi, muritorii de rand. Daca adaugati si spatiul mic pentru cimitire, rezulta ca incinerarea este mult mai decenta (si ieftina).
Eu, ca un caine maidanez ce ma aflu pe strazi, declar urmatoarele: 1. sunt un caine al nimanui, deci nimeni nu este responsabil de comportamentul meu pe strazi 2. mi-e foame intotdeauna! caut oriunde si ma bat cu ceilalti caini pentru mancare, iar daca nu gasim, atunci atacam oamenii in speranta ca vom gasi ceva prin plasele lor. Daca nu, atunci macar sa ii capsam bine sa ne tina minte! 3. noi, cainii, avem simtul teritoriului foarte dezvoltat. Orice intrus nu este binevenit si trebuie muscat. Exceptie fac (nu e sigur niciodata insa) babele fara ocupatie care ne mai dau de mancare dimineata. 4. avem o mare ura pe biciclisti si motociclisti: trebuie dati jos de pe ciudateniile astea cu doua roti! 5. nu suportam oamenii care poarta gluga sau care vin cu plase mari de la piata: trebuie capsati urgent! 6. noaptea ne vine cheful cel mai mare sa urlam la luna, sa ne batem intre noi sau cu alte haite din vecinatate (sa moara de oftica aia de se duc a doua zi la scarbiciu) 7. ne place foarte mult sa atacam din spate, iar daca si reusim sa muscam, crestem pe scara ierarhica din haita 8. ii uram foarte tare pe cei da la ONG-uri care pretind ca ne iubesc, dar ne lasa pe strazi singuri, fara hrana! Iarna inghetam de frig, iar vara ne sufocam de caldura, iar ei se scalda in banii alocati pentru ingrijirea noastra! 9. nu ne intereseaza ca ne rahatim pe orice trotuar si strada, important e sa fie cat mai mult si sa ramana acolo, ca sa se stieeee...ca suntem prezenti! 10. suntem stapanii strazilor si deci toata lumea trebuie sa se dea la o parte din fata noastra! De exemplu: ne place unora dintre noi sa alergam dupa masini ca sa muscam din cauciucuri, iar daca se nimereste vreun nefericit in goana noastra dupa masina, ne multumim atunci cu el! Avand in vedere ca m-am saturat pe strazi, va rog faceti ceva: ori ma duceti intr-un adapost si ma ingrijiti, ori ma eutanasiati! Daca nu sunteti in stare sa ma ingrijiti cum trebuie sau sa ma dati in adoptie unor stapani responsabili si sanatosi la cap (care nu imi vor da drumul inapoi pe strazi), va rog din toata inima sa ma eutanasiati! Va multumesc!
Articole pe aceeași temă
