Cetățenii ar trebui să fie sula din coasta instituțiilor statului!

• Administrațiile publice din județul Constanța suferă de opacitate

• Primăria Medgidia este excepția

Vreți să știți cum sunt cheltuiți banii publici de către administrația centrală și locală? Ați vrea ca localitățile țării să fie mai bine gospodărite? Credeți că autoritățile sunt prea puțin preocupate de dezvoltarea comunității în care trăiți? Nu sunteți de acord cu o serie de decizii și credeți că ele reprezintă o frână în calea economiei și a bunului mers al vieții sociale?

Spre democrația participativă

Pentru a obține răspunsul și soluțiile la întrebările și nemulțumirile care vă fră-mântă aveți o singură cale, afirmă Iulian Gropoșilă, președintele Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Con-stanta: Să vă implicați!

Trebuie să puneți întrebări autorităților și instituțiilor statului, să le cereți informații, explicații, să le pretindeți să lucreze în deplină transparență, să dea socoteală pentru fiecare decizie luată, pentru fiecare leu cheltuit, să pună în dezbatere publică orice hotărâre ori proiect pe care intenționează să-l promoveze și să organizeze astfel de dezbateri ori de câte ori societatea civilă are ceva de obiectat, de propus. 

Democrația nu este eficientă, dacă nu este participativă, spune Iulian Gropoșilă, iar cetățenii trebuie să învețe să treacă de la statutul de spectatori nemulțumiți la cel de participanți.

Aceste îndemnuri au fost adresate constănțenilor, ieri, cu prilejul conferinței de presă organizată de Academia de Advocacy și de membrii Coaliției 52, la sediul Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Constanța. În cadrul ei, au fost prezentate rezultatele cercetării "M-am decis să mă implic", România 2015, în care au fost evidențiate concluziile monitorizării aplicării Legii nr. 52 din 2003.

Nicolae Munteanu, reprezentantul ONG "Mare Nostrum" a subliniat faptul că cetățenii au la dispoziție o serie de instrumente legale care le permit să ceară socoteala instituțiilor statului: Legea nr. 52 din 2003 privind transparența decizională a autorităților publice, Legea nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și Legea nr. 233 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor. Toate aceste legi creează cadrul favorabil implicării cetățeanului. 

Primările, mai transparente

decât ministerele

Academia de Advocacy a creat platforma online "M-am decis să mă implic!" (www.implicare-L52.ro), prin intermediul căreia cetățenii pot adresa întrebări și solicita răspunsuri din partea instituțiilor statului. 

Evaluarea rezultatelor obținute în acest proiect național, în perioada februarie - octombrie 2015, arată că România este departe de a avea o democrație de tip participativ, că societatea civilă este marcată de pasivitate. Deși cetățenii țării se confruntă cu foarte multe probleme în viața de zi cu zi și au nemulțumiri la tot pasul, deși se plâng de birocrația crasă din instituțiile statului, de corupție, de legislația stufoasă, ambiguă și instabilă, de proasta gospodărire a banului public și a localităților, în intervalul celor nouă luni, pe respectiva platformă online au fost înregistrate doar 846 de solicitări de informații. Acestea au fost adresate către 17 ministere și 109 primării. 

În 55% din cazuri s-au primit răspunsuri în termenul legal de 10 zile lucrătoare, în 5% din cazuri răspunsurile au venit cu întârziere, iar în 40% din cazuri nu s-a răspuns deloc. S-a constatat că minis-terele respectă mai puțin legea decât primăriile, ponderea răspunsurilor date în termenul legal fiind de 39%, în cazul lor, față de 58%, în cazul primăriilor.

Cele mai transparente autorități publice locale sunt primăriile Hunedoara, Medgidia, Buzău, Tulcea, Brașov, Adjud, Sector 3, Sector 2 și Lugoj. 

Dintre ministere, cea mai bună situație o înregistrează Ministerul Muncii, care a răs-puns în termen tuturor solicitărilor primite. La polul opus se situează Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Sănă-tății, Ministerul Educației Naționale, Mi-nisterul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice care nu au răspuns niciuneia din solicitările transmise. De asemenea, nu au răspuns solicitărilor primăriile din Miercurea Ciuc, Făgăraș, Caracal, Calafat, Blaj, Bârlad, Băilești.

Apelul lui Gropoșilă

Studiul analizează, de asemenea, situația proiectelor care au fost supuse dezbaterii publice, a proiectelor modificate în urma consultării publice, a dezbaterilor publice organizate din inițiativa instituțiilor ori la cererea cetățenilor. 

Din județul Constanța au fost înregistrate 22 de solicitări de informații, din care 6 au fost soluționate în termen, 2 au avut termenul depășit, iar la 14 solicitări, deci mai mult de jumătate, nu s-a primit răspuns. Județul Constanța stă mult mai prost decât regiunea de sud-est, care, la rândul ei, stă mai prost decât celelalte regiuni ale țării. 

La finalul prezentării, Iulian Gropoșilă a făcut apel către cetățenii județului și organizațiile neguvernamentale să se implice mai mult în viața comunității, în dialogul cu instituțiile statului. El le reamintește că anul 2016 va fi anul alegerilor locale și parlamentare, iar dacă societatea civilă va manifesta indiferență și pasivitate, va avea primarii, președinții de consilii județene, consilierii și parlamentarii pe care nu și-i dorește. 

Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Constanta a decis să se implice și să-i monitorizeze pe toți candidații. De la competiția care se rezumă la scandal și lături trebuie să se treacă la competiția de proiecte în interesul comunității. PIMM îi va sprijini pe acei candidați ale căror proiecte sunt în folosul mediului de afaceri, al IMM-urilor, care au soluții pentru problemele comunităților, a declarat Gropoșilă.