Cel mai bun client al băncilor n-ar trebui să fie populația

r Volumul creditelor neperformante a coborât la 5,86%

În primul trimestru al anului 2017, sistemul bancar românesc a dus o politică de înăsprire moderată a standardelor de creditare pentru creditele de consum și le-a menținut neschimbate (adică aspre) pentru împrumuturile ipotecare și cele destinate agenților economici.

Băncile continuă, astfel, politica de prudență excesivă, inspirată de criza economico-financiară a anilor 2008 - 2013, și de legea "dării în plată". Chiar dacă unele bănci au mai relaxat pe ici, pe acolo, condițiile de acordare a împrumuturilor, clienții continuă să fie priviți cu neîncredere.

În anul 2017, creditarea contribuie prea puțin la creșterea economică, influența ei simțindu-se mai ales prin stimularea consumului și a importurilor. Condițiile exagerate de acordare a împrumuturilor îi determină pe producătorii autohtoni de mărfuri și servicii să amâne investițiile pentru vremuri mai bune și să încerce să se descurce cu resursele proprii.

Dacă înainte de anul 2008, băncile făceau profit din numărul mare de credite acordate, astăzi profitul lor se bazează în principal pe diferența exagerată dintre costurile creditării și dobânzile la depozite.

Opinia mea este susținută chiar de guvernatorul BNR. Ieri, 22 mai 2017, în cadrul Forumului Pieții Financiare, organizat de Asociația Română a Băncilor, Mugur Isărescu le-a spus bancherilor: "Numai din schimburi valutare nu aveți cum să faceți profit. Trebuie să dați credite! Populația e îndatorată, chiar supraîndatorată, iar direcția pare a fi clară: finanțarea IMM-urilor, dar acestea sunt subcapitalizate."

v v v

La 31 martie 2017, suma totală a creditelor neguvernamentale (în lei și valută, inclusiv cele neperformante) era de 225.801,3 milioane echivalent lei. Față de cea existentă la finele anului 2016 era cu numai 1,29% mai mare.

Structura creditării arată, pe de o parte, creșterea încrederii în moneda națională, iar pe de altă parte, o mai mare apropiere a băncilor de populație, de investițiile imobiliare și de consum, decât de producție.

Astfel, creditele în lei au ajuns la 130.204,1 milioane de lei și o pondere de 57,66% în totalul creditării.

Principalul client al băncilor este populația. Volumul împrumuturile acordate acesteia a ajuns la 50,61% din totalul creditării, respectiv la 114.283,1 milioane echivalent lei. În schimb, creditarea persoanelor juridice deține o pondere de 46,65% din total, însumând 105.330,9 de milioane echivalent lei.

În structura creditelor pentru populație, creditele pentru construcția sau achiziția de locuințe reprezintă 52,25%, fiind de 59.717,3 milioane echivalent lei.

Creditele pentru consum, în sumă de 52.281,2 milioane echivalent lei, dețin o pondere de 45,75%. În august 2015, raportul era invers: creditele de consum dețineau o pondere de 50,93%, iar cele pentru locuințe, de 46,22%.

Schimbări semnificative s-au produs și în privința volumului creditelor restante. În august 2015, ponderea acestora era de 10,71% din totalul creditării. La sfârșitul lunii martie 2017, sistemul bancar românesc raporta credite restante de 13.230,4 milioane echivalent lei, reprezentând 5,86% din totalul creditelor aflate în derulare. Totuși, nivelul creditelor restante este departe de cel din august 2008, de numai 1,04%.

În județul Constanța, băncile aveau în derulare, la 31 martie 2017, credite în valoare de 8.420,8 milioane echivalent lei, din care 4,75% erau restante. Populația deținea 58,85% din totalul împrumuturilor (4.955,5 milioane echivalent lei), iar agenții economici, doar 40,71%. Din totalul creditelor acordate populației județului, 55,09% au fost obținute pentru locuințe, iar 41,79% pentru consum.

Pe fondul reducerii dramatice a dobânzilor la depozite, până la 0,3%, economisirea a bătut pasul pe loc. La 31 martie 2017, depozitele (în lei și valută) au totalizat 159.144,1 milioane echivalent lei, fiind în creștere cu doar 0,02% față de nivelul atins la sfârșitul anului 2016.

În județul Constanța, depozitele bancare ale populației și agenților economici au scăzut cu 3,51%, ajungând la 5.301,5 milioane echivalent lei.

v v v

Cum va evolua piața financiar-bancară în următoarele luni? Nu trebuie să ne așteptăm la schimbări semnificative. Băncile vor continua să plătească dobânzi foarte mici la depozite și să perceapă dobânzi mult mai mari la împrumuturi, dar mai ales să solicite garanții în exces. Sistemul bancar vrea să facă cât mai mult profit, fără să-și mai asume vreun risc.