Ce crede mediul de afaceri constănțean despre deciziile guvernului social-democrat

Interviu cu Dănuț Jugănaru, directorul general al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța

- Domnule Jugănaru, cum credeți că va evolua climatul economic în anul 2017, având în vedere măsurile de reducere a fiscalității, de stimulare a agenților economici și creșterile salariale inițiate de guvernarea social-democrată?

- Sigur că sunt măsuri binevenite, unele dintre ele au fost cerute de mediul de afaceri în ultimi ani. Pe de altă parte, măsura creșterii cu un procent însemnat a salariului minim pe economie creează dificultăți agenților economici care au o marjă mică de profit și care sunt obligați să suporte această creștere, în special pentru muncitorii necalificați sau slab calificați. 

Sunt două majorări importante în decurs de mai puțin de un an, de la 1.050 de lei, la 1.250 de lei și la 1.450 de lei. Creșterea este prea rapidă și cu sume importante de fiecare dată. Nu vreau să fiu înțeles greșit. Nu spun că un salariu brut de 1.450 de lei este mare, dar creșterile trebuie efectuate în așa fel încât să fie posibile pentru mediul privat. 

Situația din România este atipică. Oamenii preferă să lucreze la stat pentru că veniturile din sectorul public sunt mai mari decât cele din sectorul privat. În țările cu economie dezvoltată se întâmplă exact invers. Majorarea salariului minim generează unele inechități. Pe grila salarială sunt, deja, lucrători mai bine calificați, plătiți în jurul nivelului de 1.450 de lei. Angajatorul va fi nevoit să le mărească salariile, pentru că nu îi poate plăti pe toți la fel, indiferent de nivelul de pregătire și productivitate.

- Creșterile salariale se vor reflecta în costuri. Trebuie să ne așteptăm la creșteri de prețuri în acest an? 

- Va avea loc o creștere a prețurilor produselor și serviciilor realizate de sectorul privat. 

- Există pericolul ca produsele și serviciile interne să se scumpească în raport cu importurile?

- Situația va fi diferită de la un sector la altul. Bine, ar putea spune unii, dar acum nu se mai plătește celebra "taxă pe stâlp", a scăzut substanțial acciza la carburanți. 

Depinde cât influențează aceste măsuri în fiecare domeniu și pentru fiecare categorie de agenți economici. Impozitul specific din domeniul turismului, spre exemplu, are consecințe bune pentru unii, dar mai puțin bune pentru alții. Unitățile mici se plâng că le va fi greu să plătească, indiferent că au sau nu clienți. 

Probabil că după un an și ceva, când se va trage linie, această reglementare pe care o consider bună, va mai suferi niște corecții. Sigur că marile corporații care dețin, în România, hoteluri și restaurante sunt supărate. Au făcut ce au făcut ani la rând să nu raporteze profit și să nu plătească impozitul aferent. Acum vor fi nevoite să plătească impozitul specific. 

- Cum vedeți schimbare de atitudine a ANAF în raporturile cu agenții economici, care deseori se plângeau de birocrația și agresivitatea organelor de control?

- Au loc schimbări în bine. În actualul guvern, ministru pentru mediu de afaceri, comerț și antreprenoriat, este o persoană care cunoaște foarte bine sectorul, nu numai pentru că a fost ministru pentru IMM-uri, ci și pentru că vine din mediul privat, de unde tot cerea ca astfel de lucruri să se întâmple, mai ales în relația cu Fiscul. 

ANAF s-a comportat rău cu firmele, ani de-a rândul. Nu pot să nu-mi aduc aminte de un fost președinte al ANAF - sper să nu revină în sistem -, de pe vremea nefericitei reglementări cu bacșișul, în baza căreia se închidea o firmă dacă un chelner nu putea justifica 3 lei. 

El a motivat public această măsură, spunând: "Dacă legea nu distinge, nu mă interesează că este de doar 3 lei diferența; închidem unitatea." Era o gândire profund greșită. Sper să nu ne mai întâlnim cu astfel de personaje în conducerea ANAF și în rândul celor ce efectuează controale. 

- Legea prevenției este "pe țeava puștii". Guvernul discută proiectul și, cât de curând, îl va înainta Parlamentului. Cum va influența acest act normativ economia?

- Intenția este favorabilă mediului de afaceri, dar sperăm că nu se vor grăbi cu adoptarea legii. 

De fiecare dată când hotărârile s-au luat în pripă, s-a constatat, ulterior, că puteau fi mai bune. Sper ca actualul Guvern va avea grijă să respecte întocmai reglementările care spun că este nevoie de o dezbatere publică bine făcută, înainte de a se ajunge la adoptare. 

În principiu, când va veni această reglementare, va fi de folos mediului de afaceri, pentru că nu e corect să dai o sancțiune maximă, să închizi o afacere pentru niște neglijențe mărunte. Desigur, dacă abaterile pesistă, dacă agentul economic a fost atenționat și învățat cum să acționeze corect, atunci trebuie să plătească pentru greșelile sale. Adoptarea unei legi a prevenției este bine văzută de mediul de afaceri. 

Ea ar trebui să cuprindă și prevederi privind frecvența și durata controalelor. La unele firme controalele au fost foarte dese. Controlul dura mult și bloca activitatea. În același timp, alte firme n-au fost "vizitate" ani la rând de către organele de control. O firmă ajunge să își înceteze activitatea dacă este hărțuită. 

Facem distincția între contoalele ce trebuie făcute - și sunt legale - și abuzurile în control, practicate de pe vremea defunctei Gărzi Financiare până la cei care i-au urmat.

În final, trebuie menționat că există, totuși, o doză de îngrijorare în mediul de afaceri. Văzând programul de guvernare, care are foarte multe lucruri bune, constatând că, pe de o parte, se reduce fiscalitatea, iar pe de altă parte cresc salariile și alte venituri, nu putem să nu ne întrebăm dacă nu se va ajunge la depășirea pragului de deficit bugetar, de 3% din PIB și, în lipsa altor măsuri de finanțare a deficitului, se va recurge la noi impozite și taxe.