Angajatorii își reclamă foștii salariați la Consiliul Concurenței

Competiția economică din România nu este o întrecere între gentilomi. O demonstrează numeroasele investigații ale Consiliului Concurenței, soldate cu sancțiuni dure pentru vinovați. Practici anticoncurențiale au fost evidențiate pe mai toate piețele, de la cea bancară, a carburanților și a achizițiilor publice până la cea farmaceutică și a serviciilor de transport. Cele mai grave încălcări ale prevederilor Legii concurenței neloiale, descoperite în ultimii ani, vizează înțelegerile privind controlul prețurilor pe piață, înțelegerile privind influențarea rezultatului licitațiilor din cadrul achizițiilor publice, încheierea de către administrațiile publice a unor contracte de concesiune, închiriere și prestări servicii care împiedică libera concurență etc. Pe lângă reclamațiile care vizează cazuri reale, Consiliul Concurenței este sesizat și asupra unor false probleme. Recent, Inspectorul de Concurență pentru Regiunea de Sud-Est a finali-zat o investigație privind două unități medicale. Una o pâra pe cealaltă că și-ar fi făcut publicitate mincinoasă, susținând că este prima pe piața abonamentelor medicale. Reclamanta argumenta că, dimpotrivă, ea este "number one". Subiectul este interesant, deoarece astfel de situații apar frecvent pe multe alte piețe. "Instituția de concurență a făcut o analiză a ceea ce înseamnă a fi prima într-un domeniu. Am constatat că sunt foarte multe criterii în funcție de care poți fi primul din piață. În cazul de față, firma reclamată era cea care introdusese pentru prima oară abonamentele medicale. La rândul ei, reclamanta era prima din piață ca număr de abonamente și valoare a lor. Am-bele dețineau primordialitatea, dar după alte criterii. Concluzia a fost că fapta reclamată nu se confirmă" - relatează Ioan Bădică, inspectorul de concurență coordonator pentru regiunea de Sud-Est. Într-un alt caz, o mare com-panie din Constanța i-a reclamat pe câțiva foști angajați, că au plecat la o firmă con-curentă, căreia i-ar fi divulgat secretele sale de fabricație. "I-am explicat reclamantei că oamenii nu pot fi împiedicați să plece la altă firmă, să-și profeseze meseria și să divulge ceea ce știu. Pentru a-și proteja interesele, compania recla-mantă ar fi trebuit să încheie cu angajații respectivi clauza de neconcurență. Nu a făcut-o și acum trebuie să suporte consecințele deciziei sale" - spune Ioan Bădică. Potrivit Codului muncii, la încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părțile pot negocia și cuprinde în contract o clauză de neconcurență prin care salariatul să fie obligat ca, după încetarea contractului, să nu presteze, în interes propriu sau al unui terț, o activitate ce se află în concurență cu cea prestată la angajatorul său. În schimb, angajatorul se obligă să-i plătească, pe toată perioada de neconcurență, o indemnizație lunară. Clauza de neconcurență își produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute, în mod concret, activitățile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul in-demnizației lunare, perioada pentru care își produce efectele clauza de ne-concurență, terții în favoarea cărora se interzice prestarea activității, precum și aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiție cu angajatorul. Indemnizația de neconcurență este de cel puțin 50% din media veniturilor salariale brute ale angajatului, din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă. Clauza poate produce efecte pe o perioadă de maximum 2 ani de la data încetării contractului individual de muncă. În cazul nerespectării, cu vinovăție, a clauzei de neconcurență salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizației și, după caz, la daune-interese corespun-zătoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului. Într-un alt caz, patronul unei firme de piese auto l-a reclamat pe un fost angajat că și-a deschis propriul magazin și îi face concurență. "Astfel de situații sunt frecvente - relatează Ioan Bădică. Legea concurenței neloiale nu îi oprește pe foștii angajați să își deschidă propriile afaceri în același domeniu de activitate. Pentru a preîntâmpina astfel de situații, angajatorii ar trebui să încheie clauze de neconcurență, în condițiile Codului muncii." Legea concurenței neloiale urmează să fie modificată. "Societățile comerciale nu se vor mai putea adresa Consiliului Concurenței pentru orice nemulțumire față de foștii angajați. Cazurile respective vor trebui soluționate pe calea medierii și a justiției" - precizează inspectorul de concurență coordonator pentru regiunea de Sud-Est.