Alimentația sănătoasă îl ajută pe copil să crească sănătos și frumos

Copiii cu vârste cuprinse între unu și trei ani sunt o adevărată "încercare" de rezistență și creativitate pentru părinți! Pe cât de mare fericirea de a vedea cum bebelușul se transformă cu repeziciune într-un copilaș plin de calități și talente nebănuite, pe atât de mare trebuie să fie atenția, dar și rezistența fizică și răbdarea părinților.

În ceea ce privește alimentația, copilul mic trebuie să aibă un program de alimentație suficient de flexibil, dar cu o anumită rutină, pentru a crea obișnuințe sănătoase. Încercând să capete autonomie, copilul poate să manifeste rezistență față de reguli și program, să arunce mâncarea oferită, să spună "nu!" pentru a controla anturajul. În această perioadă, din dorința de a alimenta copilul chiar și dacă refuză, apare comportamentul de a-i oferi alimente pe care și le dorește, mai ales dulciuri, la orice oră ("pentru că nu a mâncat supa la prânz"), sau există riscul de a intra într-un conflict pe teme de alimentație - ambele aceste atitudini pot avea efecte negative – fie prin exces caloric, fie prin refuzul sistematic al meselor - ca formă de comunicare.
"Părinții (și bunicii!!) trebuie să fie flexibili, dar fermi, să nu ofere alimente dulci în completare sau în loc de masă, să aștepte până când copilul cere de mâncare și atunci să îi ofere ceea ce este bun și sănătos, să prepare pentru întreaga familie alimente sănătoase, pentru a putea dezvolta un model alimentar corect, să nu se certe sau să nu certe/pedepsească copilul pentru că astăzi a refuzat cănița cu lapte sau unul dintre felurile de mâncare, să urmărească în continuare, cu un specialist, curba de creștere și dezvoltare, criteriu obiectiv al calității alimentației", explică prof. univ. dr. Dan Mircea Enescu, managerul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii "Grigore Alexandrescu" din București.

Copilul nu se înfometează voluntar
În niciun caz copilul nu se înfometează voluntar - refuzul alimentației poate fi ca urmare a unei indispoziții sau boli în incubație sau în curs (febril, toxiinfecție alimentară, indigestie, boală virală în incubație, constipație, infecție urinară etc.). Dacă refuzul alimentației se însoțește și de vărsături, dureri abdominale, modificarea tranzitului intestinal, este imperios necesar să fie consultat de urgență un specialist pediatru, chirurgie pediatrică, întrucât există urgențe abdominale majore care debutează astfel și pot evolua rapid și sever (apendicită acută, peritonită, volvulus intestinal, invaginație intestinală, enterită cu fenomene toxice sau ulcerative).

Echilibru în farfurie
Potrivit specialistului, copilului mic și preșcolar trebuie să i se ofere o cantitate de alimente puțin mai mică decât ceea ce consideră părintele că ar fi indicat, permițându-i-se să mai ceară dacă i-a plăcut un anumit aliment. Este de preferat ca alimen-tele să fie prezentate separat, decât în amestecuri. Copilul nu trebuie "forțat" să mănânce sau culpabilizat pentru că nu poate mânca tot din farfurie, sau pentru că nu îi place un anumit aliment. Hrana poate fi făcută să arate haios, ornând farfuria amuzant.
Alimentația trebuie să fie echilibrată în nutrienți, folosind grupele principale de alimente: lapte și produse din lapte (iaurt, brânzeturi nu foarte sărate și nici excesiv de grase, smântână) - 2-3 porții/zi (1/2-3/4 căniță), carne și produse din carne 2 porții/zi (evitarea mezelăriei și a grăsimilor animale, precum și a amestecurilor picante) - pui, vită, pește alb dezosat - preparate simplu și sănătos (fiert sau fript, fără adaos de grăsime, perișoare în ciorbă, perișoare cu sos alb, budinci cu carne mixată și legume de sezon), fructe și legume - 2-3 porții/zi ( 1/2 căniță), pâine integrală și cereale integrale (4 porții/zi - orez, cereale integrale, paste făinoase ca fel de mâncare - ocazional și cu adaos de brânzeturi, carne mixată).

Gustările promovate la televizor pot da dependență
"Momentul și modul alimentației sunt importante pentru copil și familia sa. Dacă pauzele dintre mese sunt prea mari, copilul poate experimenta foame intensă, nervozitate, disconfort abdominal. Dacă alimentele sunt administrate la intervale prea scurte de timp, cu gustări hipercalorice între mese, copilului nu îi mai este foame la ora mesei și poate să refuze alimentele. De evitat hidratarea cu băuturi dulci și carbo-gazoase (de fapt, contraindicate copiilor). Hidratarea ideală se realizează cu apă sau suc natural de fructe proaspăt stors în casă (1/2 căniță). Copiii care beau una-două sticle de "suc", ceai îndulcit, compot, băuturi dulci carbo-gazoase vor manifesta mai frecvent inapetență, nervozitate, iritabilitate, creș-
tere staturo-ponderală încetinită ("sindromul băuturilor dulci") sau tulburări nutriționale prin exces (obezitate)", mai explică prof. univ. dr. Dan Mircea Enescu.
Medicul atrage atenția că gustările nu ar trebui să fie cele tradițional promovate prin media (chipsuri, prăjiturele sau dulciuri concentrate) – acestea fiind în general nesănătoase și moderat "adictive". Unele alimente mai indicate pentru a fi oferite copilului mic ca gustări sunt: budinci ușoare, biscuiți simpli sau cu gem, sucuri de fructe proaspăt stoarse (portocale, măr), fructe (banane, piersici, portocale, mandarine, salată de fructe fără sâmburi și tăiate cubulețe), cereale cu lapte sau iaurt. Chiar și un sandwich cu pâine integrală, brânză sau cașcaval, este o gustare mai bună decât un baton de ciocolată.

Atenție la tratamentele naturiste
"O problemă a tinerelor generații de părinți, astăzi, este explozia informațională și "bombardamentul" cu sfaturi din toate direcțiile. Oriunde te afli, este câte cineva binevoitor care vrea să te învețe să fii un părinte cât mai bun, îți sugerează să cumperi anumite produse, să apelezi mai curând la anumite tratamente decât la altele, să aspiri năsucul bebelușului cu un anumit tip de aparat, să faci musai analizele la o anumită policlinică, să îi dai copilului cutare sirop cu vitamine, să nu te încrezi în medicină, să vaccinezi sau să nu vaccinezi copilul etc. Mulți părinți, din dorința de a-și ajuta și proteja cât mai bine copiii și copleșiți de atâtea mesaje contradictorii sau chiar înspăimântătoare, ajung să ia decizii fără să mai verifice ceea ce este bine pentru copilul lor. Multă lume este captivă unei mentalități eronate în acest domeniu, făcând o confuzie regretabilă și uneori primejdioasă pentru copii, de a exclude complet opiniile specializate, înlocuindu-le cu mijloace de tratament adjuvante, de a face auto-medicație, de a temporiza prezentarea la specialist în anumite situații, lăsând unele boli să se agraveze. Chiar dacă nu este niciodată plăcut sau confortabil să mergi la spital sau la policlinică, de cele mai multe ori «paza bună trece primejdia rea»", mai spune managerul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii "Grigore Alexandrescu".