Ulmetum, cetatea romană ridicată peste morminte (galerie foto)

1365
Ulmetum, cetatea romană ridicată peste morminte (galerie foto) - ac693c347ef0824c46c9aa1e374c25a0.jpg

Articole de la același autor

În 2004, după 90 de ani la încetarea săpăturilor demarate de cercetătorul Vasile Pârvan la Ulmetum, arheologii constănțeni au reluat săpăturile la cetatea ridicată în jurul anului 400 d.Hr. La 100 de ani de la începerea cercetărilor, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța va organiza o expoziție care va cuprinde imagini
și piese reprezentative pentru așezarea romană de la marginea satului Pantelimon.

Despre etapele săpăturilor desfășurate la Ulmetum, cât și despre cele mai importante descoperiri realizate la cetatea din Pantelimon ne-au vorbit arheologii Zaharia Covacef și Constantin Băjenaru, doi dintre cercetătorii care scot la lumină istoria fortăreței.
În 1911, Vasile Pârvan începea săpăturile la cetatea Ulmetum, și până la acel moment, utilajul pe care îl folosea pe șantier pentru degajarea pământului se afla la cetatea Tropaeum Traiani (unde se făceau săpături încă din secolul XIX, începute de Grigore Tocilescu).
"Visul lui Vasile Pârvan era să cerceteze o așezare rurală romană și, în acest sens, avea două opțiuni, fie în Oltenia, în jurul Sacidavei fie undeva în Dobrogea. Și, cum se descoperise o inscripție care atesta existența unui "vicus Ulmetum" – sat care se chema Ulmetum, și-a propus să abordeze această zonă. Astfel că a început săpăturile la Ulmetum, cu o echipă destul de numeroasă, iar la prima campanie de cercetări, din 1911, degajase deja aproape trei sferturi din zidurile cetății. Săpăturile au continuat în 1912, 1913 și s-au încheiat în 1914, când Vasile Pârvan a abordat o altă cercetare, mutând materialul la Histria, care de atunci își începe viața", ne spune cercetător științific gr. I Zaharia Covacef.
La Ulmetum, Vasile Pârvan a dezvelit complet zidurile cetății, a trasat mai multe secțiuni în interiorul fortificației, descoperind diverse materiale și o construcție de mari dimensiuni, cu o absidă într-unul din capete, cu materialul scos la lumină construind și amenajând un muzeu de mare valoare la Ulmetum, înainte de intrarea în cetate. "Era un muzeu cu multe inscripții, cu fragmente de monumente sculpturale, cu multe piese mărunte, dispus pe câteva săli. Venind războiul, muzeul a fost distrus, iar multe din piese, descoperite în cele patru campanii de cercetare, au dispărut sau au ajuns piese importante la Histria sau MINAC", ne spune Zaharia Covacef.

Cercetările arheologice confirmă izvoarele istorice
În 2004 au fost reluate cercetările la Ulmetum, fiind necesar ca toate depunerile acumulate în perioada de sistare a săpăturilor să fie înlăturate. "Este foarte mult de lucru în cetate, existând o cantitate mare de dărâmături care trebuie îndepăr-tată cu grijă", precizează Zaharia Covacef.
Cea mai recentă descoperire de la cetatea Ulmetum este o bazilică creștină identificată de arheologul Constantin Băjenaru în sectorul de sud al cetății. "Este una dintre marile bazilici din Dobrogea, databilă în perioada anului 400", ne spune Constantin Băjenaru.
Alți doi cercetători cunoscuți ai Dobrogei, Gheorghe Papuc și Liviu Lungu, au descoperit morminte în interiorul cetății, fapt care a creat confuzia conform căreia ele aparțineau fortificației. Mormintele erau, însă, anterioare cetății: "În afară de un mormânt care ar putea fi datat mai târziu, aflat în spatele altarului bazilicii, celelalte patru aparțin unui mic cimitir care a existat pe acel loc înainte de a se construi cetatea. Apărând în interiorul cetății, se crede că mormintele aparțineau acesteia, însă ea a fost ridicată peste cimitirul deja existent (datat 350-370)", clarifică Constantin Băjenaru. Se pare că în cimitirul de la Ulmetum au fost înmor-mântați militari, populație civilă de origine romană sau federați goți.
Conform arheologului, cel mai important rezultat al cercetărilor de la Ulmetum este că s-a reușit identificarea momentului de construcție al cetății. "De la Vasile Pârvan rămăsese informația că cetatea fusese construită în secolul al VI-lea, însă cercetările noi au confirmat că a fost ridicată fie de împăratul Theodosius cel Mare, fie de urmașii lui, Arcadius și Honorius.
La fel de importantă este documentarea evoluției stratigrafice a cetății, în sensul că, pe parcursul secolului al V-lea, există două momente de locuire impor-tante. Documentarea cea mai spectaculoasă este abandonul cetății; un pasaj al lui Procopius spune că cetatea veche a fost lăsată în părăsire, deci un izvor istoric este confirmat de cercetări arheologice, ceea ce reprezintă un câștig foarte important".

Un secol de la descoperirea cetății
Cetatea Ulmetum a fost ridicată la sfârșitul secolului al IV-lea, fiind locuită până în secolul al VI-lea, cu o perioadă de întrerupere de câțiva zeci de ani. A găzduit trupele armatei romane târzii, apoi trupele bizantine timpurii din perioada lui Iustinian dar și populație civilă. Dacă, inițial, a fost construită pentru a servi drept garnizoană militară, cu timpul s-a transformat într-o așezare civilă fortificată, dar e posibil ca structurile militare să fi continuat să existe între zidurile cetății. "Avem informații referitoare la prezența unor populații barbare care a fost primită în Imperiu în jurul anului 400. Au locuit atât populații cu statut special, de la goți, huni, ostrogoți și spre final slavi și avari, aceștia din urmă fiind cei care au și distrus-o", arată Constantin Băjenaru.
Imagini și obiecte reprezentative pentru cetatea Ulmetum vor putea fi admirate de publicul interesat de istoria Dobrogei în această primăvară, când la Muzeul de Istorie va fi organizată o expoziție dedicată împlinirii unui secol de cercetări la fortificația din Pantelimon. Vor fi prezentate vase, monede, piese din bronz, ceramică și sticlă, iar o expoziție dedicată cetății Ulmetum va fi organizată, în vară, și la căminul cultural din Pantelimon.
Echipa de arheologi de la Ulmetum este formată din Zaharia Covacef, Cristina Talmațchi, Constantin Băjenaru, Cătălin Nopcea, Emilian Gămureac și Gabriel Talmațchi (responsabilul șantierului arheologic).

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Luni, 24 Ianuarie 2011
Stire din Cultură-Educație : Ora de teatru: "Cânticele comice"
Pagina a fost generata in 1.7646 secunde