Ruine și epave. Misterul templelor din Marea Neagră

Ruine, străzi, coloane și epave ale unor corăbii antice au fost descoperite în adâncurile Mării Negre. Temple și străzi pavate, stânci cu forma unor munți miniaturali având o formă asemănătoare "Babelor" din Bucegi se găsesc pe fundul marii. Aceste comori, cunoscute doar de specialiști, ar putea aduce România pe harta țărilor cu turism subacvatic.

Cercetătorul științific dr. Sorin Marcel Colesniuc, șeful Muzeului Callatis, a declarat că, de-a lungul timpului, o parte a cetății Callatis, aproximativ 20%, și portul antic au fost acoperite de apele Mării Negre: "Sunt mai multe ipoteze care încearcă să explice acest lucru. Una dintre ele ar fi procesul de eroziune la care este supus țărmul mării, ca urmare a furtunilor și a valurilor puternice. O altă cauză poate fi un cutremur care a avut loc după distrugerea cetății. Trebuie avută în vedere și creșterea nivelului mării în ultimele două milenii cu aproximativ doi metri".

Dacă cercetătorii susțin că o parte a orașului s-a scufundat în urma unui cutremur, alte voci merg mai departe și susțin că cetatea a fost pur și simplu înghițită încet, încet de ape, din cauza procesului de eroziune. Chiar dacă descoperirea este fabuloasă și este confirmat geniul arhitecturii grecești, specialiștii sunt reținuți.

Doar 15% din totalul vestigiilor, scos la suprafață

Sub apele Mării Negre, în zona cetății și a portului Callatis, există un număr mare de fragmente ceramice, amfore și țigle, coloane și capiteluri, dar și epavele unor corăbii antice. De asemenea, se păstrează construcțiile terestre, pavajele, resturile unor ziduri din cărămidă antică, dale din piatră prelucrate etc.

Scafandrul militar Constantin Scarlat menționează că atât lungimea, cât și lățimea portului antic măsoară două mile marine. La baza digurilor din larg, la adâncimea de 10-12 m, se observă ruinele unor amenajări portuare. Cercetările au demonstrat că digurile sunt orientate pe direcția curentului de adâncime, scopul fiind acela de a se realiza un dragaj natural. Constantin Scarlat susține, într-un articol publicat în anul 1973, în Acta Musei Napocensis, că doar 15-20% din totalul vestigiilor arheologice existente sub apa mării au fost scoase la suprafață.

A donat o parte din piese muzeului

Tot lui Constantin Scarlat i se datorează și harta care încearcă să reconstituie portul antic.

Andreea Croitoru, purtătorul de cuvânt al Muzeului Marinei Române, a declarat că Scarlat este considerat primul scafandru arheolog, care a donat o parte dintre obiectele găsite în acest mare sit subacvatic. Scarlat a lucrat la Muzeul Marinei și a fost un împătimit al scufundărilor. În prezent, o parte a acestor piese sunt expuse în primele patru săli ale muzeului.

Constantin Scarlat, autorul volumului "Itinerare subacvatice - La Istru și Pontul Euxin", și-a dedicat peste 30 de ani din viață cunoașterii litoralului Mării Negre. Este un deschizător de drumuri în cunoașterea lumii subacvatice. Tot el este autorul unei hărți arheologice a zonei litorale dintre Capul Midia și Vama Veche, care evidențiază cultura unei populații geto-dacă autohtonă, peste care s-au suprapus culturile greacă, romană, bizantină.

Scarlat povestește în cartea sa: "Ceea ce a dispărut sub apă între Constanța și Mangalia în două milenii din cauza eroziunii valurilor poate fi apreciat la peste 45 mile pătrate. În acest mod se explică actuala poziție submersă a porturilor antice, a unor așezări străvechi menționate documentar, precum și a vechilor peninsule și capuri ce alcătuiau dantelatul țărm stâng geto-dacic al Pontului Euxin. Chiar și la Constanța, câteva străzi s-au prăbușit parțial sau total în mare în secolele XIX-XX".

v v v

Potențialul turistic al acestui sit arheologic scufundat (o parte a cetății Callatis și portul antic) ar putea fi de neimaginat, pentru că o cercetare arheologică sistematică ar scoate de sub apă adevărate comori, ce pot contribui la dezvoltarea turismului cultural în zona Mangaliei.