Prof. Ileana Dumitru propune:

"Rezidențiat" și în învățământ! "Din păcate, oamenii de valoare aleg altă cale"

16663
4

Articole de la același autor

În cele patru decenii petrecute la catedră, ca învățătoare, prof. Ileana Dumitru a avut prilejul de a preda și în mediul rural, dar chiar și la o școală ajutătoare, mărturisind că au ajutat-o enorm aceste experiențe. În primii 10 ani, povestea că a avut inspecții la clasă din doi în doi ani și astfel a fost nevoită să-și depășească limitele. Este deținătoarea a trei diplome de învățătoare: ca absolventă a Liceului pedagogic, apoi Colegiul pentru institutori la Universitatea din București, iar la Universitatea "Ovidius" a făcut continuare de studii, cu licență, în 2008, în științele educației.


Deși este de 28 de ani titular al Școlii Gimnaziale nr. 16, abia anul acesta a preluat clasa pregătitoare.


- Să înțelegem că ați tot amânat acest moment?


- Atunci când a intrat prima serie de pregătitoare am preferat să iau clasa I. Nu mi se părea că sunt pe teren sigur, ci mai repede alunecos. Nu mă simțeam suficient de pregătită. 


Din păcate, programa este grea. Nu înțeleg de ce trebuie să învețe adunarea și scăderea cu trecere peste ordin, cu numerele de la 0 la 31 acum. În cadrul materiei Matematică și explorarea mediului. Îmi pare rău să o spun, dar am avut noroc să predau acest capitol când copilașii au avut vărsat de vânt și au fost mai puțini așa încât am avut timp să mă ocup de fiecare în parte. Dar cu 30 de elevi și cu programa aceasta ar fi fost cumplit. Mă bazez și pe faptul că reluăm aceste lucruri la anul și sper să nu rămână nici un elev în urmă. Obiectivul meu este ca nimeni să nu rămână în urmă, iar pe cei buni să-i valorific la maximum. 


- Sunteți autor de auxiliare didactice?


- Într-o pornire aproape nefirească, când nu credeam că pot, împreună cu o bună prietenă a mea Emilia Păunescu, de la Școala "B.P. Hașdeu" și am publicat în anul 2000 prima culegere de matematică, cu probleme pregătitoare pentru clasa a V-a. A fost foarte bine primită și toate colegele erau încântate, așa că am mai publicat două auxiliare, unul "Educație pentru sănătate", pentru clasele I și a II-a, apoi altul, solicitat de editură, pentru clasele a III-a și a IV-a. 


- De ce totuși au nevoie copiii de atâtea auxiliare?


- Din cauza manualelor nepotrivite, foarte sărăcăcioase. Conținuturi fără legătură cu viața. Avem nevoie să-i punem pe copii să-și valorifice cunoștințele în viața de zi cu zi. Programa este grea, încărcată și nu avem material suficient în manual. Se bazează mai mult pe cunoștințe teoretice, mai puțin pe activități practice. 


- Cum sunt actualele promoții de elevi față de anterioarele?


- Copiii se schimbă, pentru că ne schimbăm și noi adulții și e normal să fie așa. Se nasc cu o altă zestre genetică față de cei pe care i-am avut în primul an de învățământ. Sunt foarte receptivi, foarte nerăbdători să treacă la ceva nou, energici. Nu au energia fizică deloc consumată, datorită faptului că majoritatea locuiesc în blocuri și nu mai ies afară să alerge și să se joace. Sunt argint viu și trebuie să le găsești tot timpul ceva de lucru, iar activitatea să fie tot timpul atrăgătoare. 


Faptul că în primii ani de învățământ am lucrat la o școală ajutătoare în Ialomița, unde erau copii cu cerințe speciale m-a ajutat foarte mult. Am putut să obțin rezultate și i-am recuperat în colectivele pe care le-am avut, deși mi-a fost greu din cauza efectivelor numeroase. Dar cu bunăvoință și cu efort supraomenesc am reușit.


Sunt mândră de generațiile pe care le-am dat. Mereu mi-am dorit să mă depășească, iar la sfârșitul clasei a IV-a să știe să învețe, iar peste ani și ani să facă față sarcinilor pe care le vor avea ca adulți.


- Dar noile generații de învățători cum vi se par?


- Am avut ocazia să cunosc și fete foarte harnice și foarte dedicate profesiei, dar și mai puțin profesioniste. Eu consider că proaspetele absolvente au nevoie de multă practică. Chiar mă gândeam că ar fi bine ca absolvenții să facă un fel de rezidențiat sau voluntariat, pe lângă învățătorii din școli. Mie mi-ar fi de folos să am în clasă un absolvent, pentru că m-ar ajuta să fac față unui efectiv de 30 de elevi și să-i ajute acolo unde nu pot. Este păcat că nu ne transmitem experiența de la o generație la alta atât cât ar trebui. O transmitem prin cercurile pedagogice, prin lecțiile deschise pe care le ținem, dar nu este suficient. Ar trebui ceva mai mult, pentru că e vorba de munca aceasta delicată cu sufletul unui copil. În ultimul an de facultate, ar trebui să-și facă timp să stea efectiv în clasă, cu învățătorul. Măcar la două ore: Comunicarea în limba română și la Matematică și explorarea mediului. Ar fi folositor să se lovească mai întâi de probleme și să vadă cum le rezolvă, ca să le știe când va fi singură la catedră. Ca și în medicină, rezidențiatul. Știu că nu este atractiv salariul pentru începători și tocmai de aceea nici nu vin oameni de valoare în învățământ. Toți își valorifică inteligența în domenii mai bine plătite și este firesc. 


- Relația cu noile generații de părinți cum o descrieți?


- Actualii părinți sunt foștii noștri elevi. Dacă nu le dai din sarcinile tale cred că poți păstra o relație bună cu ei. Eu nu le dau teme de vacanță, pentru că nici mie nu mi-ar conveni să-mi dea șefii teme în concediu. Și-atunci copilul de ce să fie chinuit? Văd la părinți ambiția de a-i vedea mai repede mari, mai repede la liceu. Parcă sunt grăbiți, parcă vor să realizeze prin copil ce nu au putut ei. E drept că meseria de părinte nu ne învață nimeni, ci o deprindem din mers, și nu ieșim la pensie niciodată. Școala nu poate să suplinească meseria de părinte! Sunt foarte ocupați, foarte solicitați la locurile de muncă și nu mai au nici timpul fizic necesar, nici răbdarea. Mulți părinți consideră că dacă au trecut prin școală știu să fie și profesori. Ceea ce nu se poate considera unul și același lucru!


- Cum vi se par evaluările naționale la clasa a II-a și a IV-a?


- O mare prostie! Evaluările pe care le dă învățătorul la clasă sunt mult mai potrivite. Evaluările acestea nu au nici un rost, stresează inutil copilul. Dar nimeni nu ține seama de ceea ce spunem noi.


- Vă propun un exercițiu de imaginație: ce ați schimba dacă ați fi ministrul Educației?


- Ar trebui respectată cu strictețe regula de 25 de elevi la clasă. Cred că din cauza banilor, ca să nu mai apară încă un cadru plătit. Manualele și programa școlară… urgent!! Eu nu cred că nu se cunoaște faptul că este extrem de aglomerată și extrem de nefirească. De ce să-l chinui eu pe copil acum să învețe adunarea și scăderea cu trecerea peste ordin până la 31? De ce să nu o învețe când este mai mare și înțelege cu mai multă ușurință? Sunt obosiți fără nici un rost cu lucrurile acestea. De ce să rămână cu durere în suflet cel care nu poate, în loc să aibă aripile în vânt că poate orice?


Ca să nu mai spun de munții de dosare care ne îngreunează menirea. Hârtii care nu folosesc la nimic și în fiecare an arunc. Îmi ocupă foarte mult timp să le fac, timp pe care l-aș putea folosi ca să gândesc lecții sau materiale cât mai atractive. Sau pur și simplu să mă odihnesc…




Comentează știrea

parinte profesor
20 martie 2017
evaluarea la a II-a si a IV-a

Cred ca nu evaluarea in sine este problema ci modul cum este aceasta gandita de decidenti. Rezultatul evaluarii la aceste niveluri este un bun si necesar reper pentru proiectarea invatarii individualizate/personalizate la varstele mai mari, doar ca, asa cum este ea realizata acum, centrata TOT pe cunostinte, este total gresit. Nu ar trebui realizata pentru testarea de cunostinte ci pentru evaluarea progresului copilului in privinta creativitatii, adaptabilitatii, abilitatilor de comunicare si socializare. Este adevarat ca manualele nu sunt suficient de bogate in activitati, dar ele trebuie sa fie doar niste ghiduri in concordanta cu programa. Din pacate invatatorii inca asteapta ca manualele sa fie un fel de "circulara" de la minister! sa contina tot ceea ce ei trebuie sa transfere catre copii...gresit!

Abatorul uman numit ISJ
20 martie 2017
Au murit oameni in wc ISJ. Se va intampla iar.

Prostia ucide. Bucocala pleaca sa nu te mai vedem su auzim niciodata. Esti un dezastru nemeritat.

Cineva
20 martie 2017
Acelasi

Tinerii nu sunt prosti.Aleg sa faca o posliceala de 2-3ani,sau colegiu so devin asistenti medicali.Dupa 5 ani ajumg sa castige 30-35de milioane,plus bonuri de masa.Ptr. ce ar alege invatamantul,sa castige 16 milioane dupa 15 ani vechime si zeci de examene ptr grad si inspectii la clasa,zeci de dosare care tb.facute,ptr ce ar alege sa le explice parintilor,care au impresia ca se pricep la orice,dar nu accepta cand le spui ca odrasla a avut comportament ciudat,ca ei isi cunosc copilul si nu ar face asa ceva,sa fie appi amenintati cu inspectoratul de catre orce parinte care are 5 clase?mergeti fetelor in sanatate,ca sunteti platite de doua ori mai mult,plus ca nimeni nu comenteaza la doctor si la asistent,pe profesori au curajul sa ii ia si la bataie.Succes in alegerea meseriei care va aduce beneficii finaciare, dar si respect.Numai ce ce nu reusesc in alt domeniu mai merg in invatamant,la ce salarii de mizerie primesc in invatamant,cine se incumeta?

Magda
22 martie 2017
,,Rezidențiat "

Cat de bine ați punctat, doamnă învățătoare! Cât de adevărate sunt mesajele dv.! Stiu insa că ar mai fi multe de spus... Felicitări pentru deschiderea de care dați dovadă! Dar, mai ales, pentru ceea ce realizați cu elevii dv.! Copila mea v-a fost elevă, stiu ce spun... 😉

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4867 secunde